
În 2025, Federaţia Internaţională de Diabet a recunoscut oficial existenţa unei a cincea forme de diabet, punând capăt unei controverse care a durat aproape 70 de ani. Diabetul de tip 5 se diferenţiază clar de formele cunoscute până acum, deoarece nu este asociat cu obezitatea, stilul de viaţă, sarcina sau mecanismele autoimune. Mai mult, tratamentul standard cu insulină nu pare să fie eficient, potrivit specialiştilor citaţi de Mediafax.
Această formă de diabet este rar discutată şi insuficient cercetată, deşi estimările indică faptul că ar putea afecta până la 25 de milioane de oameni la nivel global. Cele mai multe cazuri se regăsesc în ţările cu venituri mici şi medii, unde accesul la servicii medicale este limitat, iar diagnosticul corect este adesea întârziat sau greşit.
Diabetul de tip 5 a fost descris pentru prima dată în 1955, în Jamaica, şi a intrat în atenţia comunităţii medicale internaţionale în anii ’80, când a fost recunoscut temporar de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Ulterior, în 1999, OMS a retras această clasificare, invocând lipsa dovezilor clare, ceea ce a alimentat scepticismul din jurul existenţei bolii.
Spre deosebire de diabetul de tip 1, 2, 3c sau gestaţional, această formă pare să fie legată de malnutriţie severă şi prelungită. Boala este cunoscută şi sub denumirea de diabet zaharat asociat malnutriţiei, însă în practică este frecvent confundată cu alte tipuri de diabet, ceea ce duce la tratamente inadecvate.
Cercetările recente sugerează că problema principală nu este rezistenţa la insulină, motiv pentru care administrarea insulinei nu oferă beneficii semnificative pacienţilor. Studiile realizate pe animale şi pe oameni arată că deficienţele cronice de nutrienţi pot afecta dezvoltarea şi funcţionarea pancreasului pe termen lung, reducând capacitatea acestuia de a produce insulină şi de a menţine glicemia în limite normale.
Recunoaşterea oficială a diabetului de tip 5 deschide calea pentru noi direcţii de cercetare şi pentru dezvoltarea unor strategii de diagnostic şi tratament adaptate, în special pentru populaţiile vulnerabile din regiunile afectate de sărăcie şi malnutriţie. (sursa stiripesurse.ro)






