Viaţă în întunericul absolut: ecosistem descoperit sub gheţurile Arcticii, la 3.000 de metri adâncime

Într-unul dintre cele mai ostile medii de pe planetă, acolo unde lumina nu ajunge niciodată, iar presiunea ar distruge aproape orice formă de viaţă cunoscută, oamenii de ştiinţă au făcut o descoperire surprinzătoare. Sub calota arctică, la peste 3.000 de metri adâncime în Oceanul Arctic, cercetătorii au identificat un ecosistem activ, alimentat nu de soare, ci de energia termică provenită din interiorul Pământului.

Descoperirea a avut loc în zona Dorsalei Knipovich, un lanţ muntos submarin situat la graniţa dintre plăci tectonice majore. Aici, activitatea geotermală creează condiţii care permit existenţa vieţii, contrazicând ideea larg acceptată că această regiune a Arcticii ar fi complet lipsită de potenţial biologic.

Până recent, specialiştii credeau că temperaturile extrem de scăzute şi lipsa activităţii geologice fac imposibilă dezvoltarea unor ecosisteme complexe. Noile observaţii schimbă radical această perspectivă şi arată că viaţa poate apărea şi prospera în condiţii mult mai dure decât se credea anterior.

Izvoare hidrotermale sub gheaţă

Cercetătorii au identificat un vast câmp de izvoare hidrotermale, cunoscute sub numele de fumarole. Practic, sunt echivalentul unor gheizere subacvatice: apa rece a oceanului pătrunde prin fisurile scoarţei terestre, este încălzită în apropierea magmei şi revine la suprafaţă încărcată cu minerale şi substanţe toxice.

Când acest lichid fierbinte intră în contact cu apa rece a oceanului, mineralele se solidifică rapid, formând structuri asemănătoare unor coşuri de fum, care pot atinge câţiva metri înălţime.

Viaţă fără lumină, bazată pe chimie

La această adâncime, lumina solară nu a existat niciodată. Cu toate acestea, viaţa s-a adaptat printr-un mecanism diferit de fotosinteză: chimiosinteza. Bacteriile folosesc substanţe chimice precum hidrogenul sulfurat pentru a produce energie, devenind baza unui lanţ trofic complex.

În jurul izvoarelor, camerele subacvatice au surprins o diversitate de organisme neobişnuite: viermi tubulari giganţi, lipsiţi de gură şi stomac, care trăiesc în simbioză cu bacteriile din interiorul lor, creveţi şi melci adaptaţi la variaţii extreme de temperatură, precum şi numeroase amfipode care se adună în jurul surselor de căldură.

De ce este importantă descoperirea

Câmpul hidrotermal, denumit Jötul, oferă dovezi că organismele pot migra între bazine oceanice adânci. Speciile identificate prezintă similitudini cu cele din Oceanul Atlantic, sugerând existenţa unor adevărate „coridoare biologice” pe fundul oceanelor, notează gadgetreport.ro.

Descoperirea are implicaţii majore şi pentru astrobiologie. Dacă viaţa poate exista în întuneric total, sub presiuni extreme şi bazându-se exclusiv pe energie chimică, atunci condiţii similare ar putea susţine viaţă şi în oceanele subterane ale sateliţilor Europa sau Enceladus.

În acelaşi timp, cercetarea ridică semnale de alarmă. Regiunile bogate în izvoare hidrotermale conţin metale rare esenţiale pentru tehnologiile moderne, iar planurile de exploatare minieră a fundului oceanic ar putea distruge ecosisteme unice, pe care abia acum începem să le înţelegem. (sursa stiripesurse.ro)

Foto: X