Cum găteşti ouăle ca să fie cu adevărat sănătoase şi de ce nu ar trebui să arunci gălbenuşul

Ouăle se numără printre cele mai consumate alimente la nivel global şi sunt apreciate pentru aportul ridicat de proteine şi vitamine. Totuşi, nutriţioniştii atrag atenţia că beneficiile lor depind în mare măsură de modul în care sunt preparate. Fierberea, poşarea sau prăjirea pot schimba semnificativ valoarea nutritivă a ouălor şi impactul acestora asupra sănătăţii inimii, potrivit specialiştilor citaţi de DailyMail.

În Marea Britanie, consumul mediu ajunge la aproape 200 de ouă pe persoană, anual. Deşi mult timp ouăle au fost asociate cu riscuri precum colesterolul crescut sau salmonella, perspectivele s-au schimbat odată cu noile cercetări. Astăzi, ele sunt considerate un aliment valoros, atunci când sunt gătite corect şi consumate cu moderaţie.

Nutriţioniştii subliniază că ouăle au fost adesea puse pe nedrept în legătură cu bolile cardiovasculare, deoarece studiile mai vechi nu făceau diferenţa între efectele ouălor şi cele ale unei diete generale nesănătoase. Cercetările recente arată că ouăle furnizează proteine de calitate superioară, vitaminele B, D şi A, având în acelaşi timp un aport caloric relativ redus şi puţină sare.

În plus, programele moderne de vaccinare a găinilor au redus semnificativ riscul de contaminare cu salmonella, ceea ce face ca gălbenuşurile moi să fie mult mai sigure decât în trecut.

Din punctul de vedere al specialiştilor, cele mai sănătoase rămân ouăle fierte. Acestea nu necesită adaos de grăsimi şi păstrează aproape intact profilul nutritiv. Ouăle fierte moi conservă compuşi sensibili la căldură, precum colina şi luteina, importanţi pentru funcţiile cognitive şi sănătatea ochilor. Ouăle fierte tari, în schimb, permit o absorbţie mai eficientă a proteinelor.

Ouăle poşate sunt o alternativă bună, deşi albuşul gătit insuficient poate reduce uşor absorbţia proteinelor, iar sarea adăugată poate creşte aportul de sodiu. De asemenea, ouăle gătite lent, la bain-marie, sau cele coapte sunt considerate opţiuni blânde pentru nutrienţi, deoarece temperaturile mai scăzute protejează vitaminele şi grăsimile benefice.

Preparatele coapte sunt adesea asociate cu legume sau leguminoase, ceea ce creşte aportul de fibre şi face masa mai echilibrată. Reţete precum shakshuka sunt oferite ca exemple de combinaţii sănătoase, bogate în antioxidanţi.

La polul opus se află ouăle prăjite, inclusiv ouăle ochiuri, omletele şi ouăle jumări. Temperaturile ridicate pot oxida grăsimile şi colesterolul, ceea ce, pe termen lung, poate afecta sănătatea cardiovasculară. Ouăle jumări pot fi mai sigure dacă sunt gătite lent şi cu foarte puţină grăsime, însă adaosul de unt sau smântână creşte considerabil cantitatea de grăsimi saturate.

Nutriţioniştii insistă că eliminarea gălbenuşului este o greşeală frecventă. Acesta conţine cea mai mare parte a vitaminelor, antioxidanţilor şi grăsimilor sănătoase din ou. Pentru majoritatea oamenilor, colesterolul alimentar din ouă nu reprezintă un risc major, deşi persoanele cu afecţiuni specifice ar trebui să îşi adapteze consumul în funcţie de recomandările medicale.

Concluzia experţilor este clară: ouăle rămân un aliment accesibil, versatil şi extrem de nutritiv, iar beneficiile lor depind de echilibru, moderaţie şi metoda de gătire aleasă. (sursa stiripesurse.ro)