
Când spui Basarabia în tonuri vesele, normale, spui joc şi voie bună, gândindu-te la oameni zâmbitori, calzi şi primiori.
De fiecare dată, însă, nu poţi să nu te duci cu gândul la ţinuturile de vis în care trăiesc basarabenii, românii neaoşi care au păstrat tradiţiile străbune fără a urmări neapărat un câştig bănesc sau ghidaţi de mai ştiu eu ce tehnici sofisticate de marketing.
Dincolo de toate, surprinzător, orice om care ajunge să îi cunoască, să le treacă pragul, rămâne, în primul rând, cu amintirea bucatelor pregătite şi consumate de basarabeni.
La masa basarabenilor găseşti foarte multe feluri de mâncare. Şi nu putem să trecem cu vederea că aproape toate simţurile sunt activate în faţa unei mese pline de bunătăţi.
Cei care ajung să guste din gastronomia românilor basarabeni sunt cuceriţi pe termen lung de savoarea mâncărilor moldoveneşti.
Nu întâmplător, la Galaţi, unde învaţă mii de studenţi moldoveni, orice eveniment public organizat de ei are, neapărat, o componentă culinară, împreună cu o „repriză” intensă de joc popular, în ţinutele tradiţionale româneşti.
Cel mai cunoscut eveniment, intrat de acum în memoria colectivă a locului, este Festivalul Zilelor Basarabiei.
Ediţia din acest an a fost una specială, marcând 25 de ani de existenţă. În organizarea Clubului Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni „Ştefan cel Mare şi Sfânt” (CSBB), pe parcursul unei săptămâni, festivalul şi-a întâmpinat participanţii cu o serie de evenimente consacrate, dar şi surprize savuroase.
Seara Gastronomică a fost cel mai aşteptat. Evenimentul, care s-a desfăşurat sâmbătă, a invitat participanţii la hora tradiţională românească, în campusul studenţesc gălăţean, „la Cămine”, învăluiţi de aromele bucatelor specifice, pregătite „ca la mama acasă”.
Marian VULPE