Uniunea Europeană pregăteşte reguli stricte pentru conţinutul AI

Inteligenţa artificială este capabilă să creeze imagini, videoclipuri, texte şi materiale audio tot mai greu de deosebit de cele realizate de oameni. În acest context, instituţiile europene intensifică eforturile pentru a introduce reguli clare de transparenţă şi pentru a reduce riscurile asociate dezinformării.

Comisia Europeană a publicat versiunea finală a Codului de bune practici privind marcarea şi etichetarea conţinutului generat de inteligenţa artificială, document conceput pentru a sprijini aplicarea prevederilor din AI Act, cadrul legislativ care reglementează dezvoltarea şi utilizarea sistemelor AI în Uniunea Europeană.

Noile recomandări pregătesc implementarea obligaţiilor care vor intra în vigoare la 2 august 2026. De atunci, anumite categorii de conţinut generate sau modificate cu ajutorul inteligenţei artificiale vor trebui identificate în mod explicit.

Printre principalele materiale vizate se numără deepfake-urile, dar şi textele create sau alterate prin AI care abordează teme de interes public. Obiectivul este ca utilizatorii să poată identifica mai uşor dacă informaţiile pe care le consumă sunt rezultatul activităţii umane sau au fost produse ori transformate de sisteme automate.

Regulile prevăd, de asemenea, informarea clară a utilizatorilor atunci când interacţionează cu sisteme conversaţionale bazate pe inteligenţă artificială, precum chatbot-urile. Autorităţile europene consideră că transparenţa este esenţială pentru ca oamenii să ştie când comunică cu o tehnologie şi când accesează conţinut generat artificial.

Documentul a fost elaborat cu participarea a peste 180 de actori din domeniu, inclusiv dezvoltatori de tehnologii AI, organizaţii profesionale, reprezentanţi ai mediului academic, instituţii publice şi organizaţii ale societăţii civile. Printre experţii implicaţi în redactarea codului se află şi profesoara Mădălina Botan de la SNSPA, care a coordonat unul dintre grupurile de lucru responsabile de elaborarea documentului.

Codul este împărţit în două secţiuni principale. Prima se adresează furnizorilor de sisteme de inteligenţă artificială generativă şi prezintă metode prin care conţinutul creat sau modificat cu AI poate fi marcat astfel încât să fie identificat automat ca material generat artificial. Măsurile vizează fişiere audio, imagini, videoclipuri şi texte, accentul fiind pus pe standardizarea mecanismelor de identificare.

A doua componentă este destinată operatorilor care utilizează aceste tehnologii. Ei vor avea obligaţia de a eticheta clar deepfake-urile şi anumite texte generate sau modificate prin AI atunci când sunt publicate fără verificare umană sau fără control editorial şi au potenţialul de a influenţa dezbaterea publică.

Potrivit Comisiei Europene, aceste măsuri completează cadrul legislativ stabilit prin AI Act şi contribuie la promovarea unei utilizări responsabile a inteligenţei artificiale în Uniunea Europeană.

Documentul este în prezent deschis pentru semnături, iar furnizorii şi operatorii sunt încurajaţi să adere voluntar la acest cod. După aprobarea oficială de către Comisia Europeană şi Comitetul pentru AI, organizaţiile semnatare vor putea demonstra mai uşor conformitatea cu cerinţele de transparenţă impuse de noul regulament.

Oficialii europeni subliniază că cetăţenii au dreptul să ştie dacă informaţiile pe care le citesc, le văd sau le aud au fost create ori modificate cu ajutorul inteligenţei artificiale. Într-un mediu online dominat tot mai mult de conţinut generat de AI, Bruxelles-ul consideră transparenţa un element-cheie pentru menţinerea încrederii publice şi combaterea manipulării informaţionale.