













Monodrama, scrisă de Maria Topor şi pusă în scenă de Radu-Andrei Horghidan şi Oana Mogoş, a avut premiera în cadrul aceluiaşi festival, pe scena Casei de Cultură a Studenţilor din Galaţi. Piesa explorează cu sensibilitate şi umor zbaterile interioare ale unei tinere care visează să devină actriţă, dar se loveşte de lipsa de sprijin a familiei. Tema centrală – tensiunea dintre autenticitate şi dorinţa de apartenenţa, între a-ţi urma chemarea şi a trăi pe placul celorlalţi – a rezonat puternic atât cu publicul, cât şi cu juriul.
Premiul pentru „Cea mai bună actriţă” i-a revenit Ecaterinei Ilasciuc, studentă în anul IV la secţia Teatru a Facultăţii de Arte din Galaţi, care a reuşit să aducă personajul Anişoarei la viaţă cu o naturaleţe remarcabilă. Performanţa ei – construită în patru limbi şi într-un grai moldovenesc autentic – a transformat monodrama într-un spectacol cu adevărat memorabil.
Emoţia actriţei după premiere a fost vie şi nefiltrată:
„E o senzaţie de fericire, mândrie şi de „obezbaşenosti” – un fel de „ce nebunie, nu pot să cred ce mi s-a întâmplat, dar sunt foarte happy”. A fost un proces dificil şi intens, unde nu aveam dreptul să pic sau să renunţ. De ce? Pentru că aşa e Anişoara.”
Pentru autoarea piesei, „Anişoara” înseamnă mult mai mult decât un text dramatic premiat. Maria Topor, absolventă a ciclului de licenţă în actorie şi studentă a programului de masterat Teatru şi Arte Performative, mărturiseşte că dorinţa dea scrie s-a născut dintr-o promisiune făcută bunicii sale, în ziua morţii acesteia.
„Stăteam în cadă, plângând, când i-am făcut o promisiune bunicii mele, care plecase deja de mai bine de şase ore din viaţă: eu voi scrie o carte, bunica. O carte pe care tu nu ai apucat să o scrii, dar ţi-ai dorit-o cândva”, povesteşte Maria Topor.
Originară din Republica Moldova, autoarea a insuflat piesei nu doar drama unui destin individual, ci şi amprenta unui întreg univers cultural – „ruşinea, familia, satul, oraşul” – pe care compatrioţii ei îl vor recunoaşte imediat. Această dimensiune colectivă a textului a determinat-o pe poeta şi scriitoarea Carmen Cristina Neacşu să descrie spectacolul drept astfel:
„Întreaga piesă are ca punct central sentimentul de trădare; ce alegere facem în tot acest demers numit viaţă?! Alegem să ne urmăm calea, visul, chemarea lăuntrică sau alegem să fim pe placul celorlalţi, abandonându-ne identitate pentru a obţine acel sentiment de apartenenţă. Actriţa Ecaterina Ilasciuc reuşeşte, cu multă naturaleţe, să redea toate toate aceste frământări lăuntrice cu care care se confruntă Anişoara – transformând monodrama într-un spectacol valoros şi plin de savoare.”
Succesul de la ActFest XIII nu este singura distincţie a autoarei. Maria Topor a primit şi Premiul Concursului de Dramaturgie Contemporană la cea de-a XXV-a ediţie a Galei Premiilor UNITEM.
„Anişoara” rămâne un spectacol despre curaj – curajul de a alege cine eşti, de a nu tăcea şi de a crea chiar şi atunci când lumea nu te susţine. Un mesaj care, se vede, a găsit ecou.