Voluntarii de la Urgenţe

Duminică, 30 August 2015 00:00
Publicat în Comunitate

Aproape 70 de voluntari lucrează în ture normale în Spitalul de Urgenţă din Galaţi. Dintre aceştia, 12 asistenţi şi alţi 10 brancardieri sunt la foc continuu la Unitatea de Primiri Urgenţe - SMURD. Fără ei, prezenţi alături de medici şi asistenţi pentru a suplini lipsa acută de personal, nu s-ar reuşi salvarea vieţilor. Şeful secţiei UPU SMURD a Spitalului de Urgenţă Galaţi, dr. Angel Trifan, ştie cel mai bine acest lucru. De aceea a şi început o campanie de prezentare, inclusiv pe site-urile de socializare, a voluntarilor care „fac diferenţa”. „Deosebirea între voluntari şi personalul angajat se face doar la bani. Voluntarii nu primesc nici un ban, dar îndeplinesc aceleaşi funcţii ca şi un asistent medical, au aceleaşi obligatii, beneficiază doar de vechime. Unii dintre voluntari au lucrat pe perioadă determinată în locul unor asistente care au născut sau care au avut probleme medicale mai mult timp. Colegele s-au întors şi ei au rămas iar voluntari. Cunoştinţele lor profesionale sunt de netăgăduit şi fără ei nu ne-am putea descurca. Zi de zi, tură de tură, sunt incluşi în graficul de gărzi. Deşi toţi au familii şi copii, lucrează la Urgenţă, la secţia noastră, deoarece sunt oameni foarte dedicaţi şi eu cred că odată ce ai lucrat în Unitatea de Primiri Urgenţe, nu vrei să mai lucrezi în altă parte. Ei spun că găsesc înţelegere din partea noastră, a mea, a asistentei şefe, şi că de-a lungul timpului unii s-au angajat. S-a făcut o analiză la nivelul departamentului pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi a reieşit că există un deficit mare. Am semnale că se vor debloca posturi de asistenţi medicali şi se pare că vom acoperi şi vom acţiona cu asistenţi angajaţi peste tot. De-a lungul timpului s-au organizat noi compartimente în UPU SMURD, prin lege, adăugându-se triajul, unde avem nevoie şi de asistent, salonul de observaţie, punctul de operare aero-medical şi dispeceratul integrat ISU-SAJ, unde avem şi noi un asistent“, a declarat dr. Angel Trifan, medic coordonator UPU SMURD Spitalul de Urgenţă Galaţi. Şi asistenta şefă a secţiei ştie că fără aceşti voluntari lucrurile ar fi cu mult mai dificile. „Sunt vitali pentru noi. Ne bazăm pe ei ca pe oricare angajat al Unităţii de Primiri Urgenţe. Noi completăm graficul cu ei deoarece nu am avem altă modalitate de a face graficul complet. Sunt nişte oameni deosebiţi, foarte bine pregătiţi. Ar fi o criză în sistemul sanitar fără ei? Da. Deja au început să «cadă» colegii vechi, care sunt foarte obosiţi cu ture, plus că noi nu avem cum să ne luăm libere. Dacă nu ar fi voluntarii, nu am avea cum să răspundem aşa cum putem solicitărilor populaţiei. Tot respectul pentru ei, le mulţumim, reprezintă un mare ajutor. Nu pot să uit că doi dintre voluntari, când a fost accidentul de la Baldovineşti, au venit singuri, fără a fi chemaţi, deoarece şi-au dat seama că e nevoie de ei“, a spus Zoica Marola, asistent şef UPU SMURD Spitalul de Urgenţă Galaţi. 

 

Să mergi pe jos la un job neplătit ca să salvezi vieţi 

 

Voluntarii din Urgenţă au deocamdată ca singură satisfaţie mulţumirea celor pe care i-au ajutat. Asta dacă o primesc; dacă nu, le rămâne doar mulţumirea că fac ceea ce le place. Toţi trăiesc cu speranţa că, într-o zi, se vor debloca şi posturile pe care ar putea fi angajaţi. Nu de alta, dar sistemul chiar are nevoie. 

Vă prezentăm în continuare doar câţiva dintre voluntarii care ţin în mişcare Urgenţa Judeţeanului. Tot personalul medical o cunoaşte pe  Silvia Vârgolici. Are peste 5 ani de când vine zi de zi, fără nici o pretenţie. Are 40 de ani şi vrea să fie de folos. Atât. „Fac voluntariat în UPU de aproximativ patru ani. De patru ani vin aproape zi de zi la UPU, pentru că sunt pe grafic, asta înseamnă 15-17 ture. Acopăr graficul atunci când este nevoie, dar, din lipsă de personal, concedii, concedii medicale, cam astea sunt turele. Am aceleaşi responsabilităţi ca şi cei plătiţi. Cine a citit contractul de voluntariat ştie despre ce vorbesc. După atâţia ani, e pasiune. Am încercat şi m-am gândit, au fost şi concursuri pe alte secţii, la care aş fi putut participa oricând, dar odată ce faci urgenţe, nu mă văd lucrând în altă parte decât la urgenţe. Urgenţe înseamnă să fii aici 12 ore, nu întotdeauna sunt cazuri grave, dar atunci când te întâlneşti cu oamenii pe stradă şi îţi mulţumesc, îţi zâmbesc şi îţi spun că ştiţi, datorită dumneavoastră, că eraţi acolo, trăiesc, ţine şi de soare şi de foame, ţine de foarte multe lucruri de care eu mă bucur. Eu mă bucur de lucruri mărunte, nu ştiu alţii... Am două fetiţe de 10 şi 11 ani, am un soţ care întotdeauna m-a înţeles. El îşi respectă meseria şi eu pe a mea. S-a întâmplat de mai multe ori să nu am nici măcar bani să vin la spital. Mi-am amintit recent de o tură, era undeva după ora 19:00, când m-a sunat asistenta şefă să mă întrebe dacă pot veni. Nu am putut să o refuz, chiar dacă ar fi trebuit să vin pe jos, nu este exces de zel. M-am ridicat, m-am îmbrăcat şi am plecat, dar mi-am dat seama că nu aveam decât un bilet de transport. Am cerut împrumut de la colegi şi m-am întors a doua zi acasă mulţumită sufleteşte”, spunea Silvia Vârgolici, una dintre asistentele voluntare de la UPU a Spitalului de Urgenţă. 

Lângă ea, Alina Prodea şi Carmen Ciobotaru adună peste 7 ani de când sunt  asistente voluntare. „Sunt în UPU SMURD de patru ani şi jumătate. Am făcut  la început un an de voluntariat, iar apoi am lucrat trei ani pe perioadă determinată, iar acum m-am întors la voluntariat. Am rămas aici pentru că este şi foarte greu să o iei de la capăt. Noi am crescut în urgenţe şi nu ştiu dacă aş putea să lucrez într-o altă secţie. Financiar, mă descurc foarte greu. Am un copil de şapte ani, care la toamnă va merge la şcoală, vom vedea cum va fi. Soţul munceşte şi întreţine familia, atât cât poate. Avem şi noi rate la casă, ca toată lumea, datorii, ca toată lumea, pe care le putem plăti foarte greu. Eu stau tocmai pe Coşbuc şi vin pe jos, fac câţiva kilomteri zilnic doar în ideea că ne vom angaja şi va fi bine. Sunt şi oameni care ne recunosc pe stradă...”, a spus Alina Prodea. 

Teodor Ceapă este voluntar, dar dacă noaptea vine la Urgenţă, ziua lucrează ca asistent în Combinat. Şi Gabriel Spanachi este voluntar, dar îşi câştigă banii din amenajări interioare. Toţi speră ca odată să fie angajaţi cu acte în regulă. Dănuţ Oprea e unul dintre puţinii voluntari care au avut noroc. Lucrează acum la SMURD. A ajuns asistent după câţiva ani de ucenicie ca voluntar. 

În marea familie a salvatorilor anonimi, voluntarii reprezintă oamenii buni la toate. Fără ei s-ar intra într-o criză acută. Turele de zi şi de noapte, codurile prelungite, când uiţi când ai plecat la un caz şi când te mai întorci, şi momentele de respiro n-ar mai fi posibile fără ei. Voluntarii de la SMURD reuşesc să acopere doar parţial lipsa acută de personal medical, mai ales pentru situaţiile de urgenţă. 

Între timp, s-au mai înfiinţat încă patru secţii active, printre care un triaj şi un punct intervenţie aerian. Dar fără personal medical nou... 

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu