Banii aruncaţi la gunoi: Risipa alimentară costă familiile din România mii de lei anual, deşi surplusul ar putea hrăni comunităţi întregi

Mâncarea cumpărată în exces, produsele uitate prin frigider şi planificarea slabă a meselor reprezintă o veritabilă „gaură neagră” în bugetul familiilor din România, generând pierderi care pot atinge câteva mii de lei într-un singur an. Avertismentul vine din partea Federaţiei Băncilor pentru Alimente din România (FBAR), în contextul în care luna septembrie este dedicată la nivel internaţional combaterii risipei de hrană, marcând totodată un deceniu de la înfiinţarea primei bănci de profil la Bucureşti. Statisticile Eurostat arată o realitate îngrijorătoare: peste 53% din risipa alimentară la nivel european se produce în gospodării, iar în ţara noastră se aruncă anual aproximativ 1,87 milioane de tone de deşeuri alimentare doar din casele populaţiei.

În spatele acestor cifre uriaşe stau decizii economice zilnice ineficiente. Mersul la cumpărături fără o listă clară sau pe stomacul gol duce la achiziţii impulsive, în timp ce porţiile supradimensionate şi lipsa unei strategii de revalorificare a resturilor agravează problema. La acestea se adaugă depozitarea neadecvată în frigider, unde alimentele noi le acoperă pe cele vechi, dar şi confuzia frecventă între „A se consuma până la” (data limită de siguranţă) şi „A se consuma de preferinţă înainte de” (data de calitate optimă). Pe lângă impactul asupra bugetelor familiale, risipa loveşte puternic şi în companiile din industria alimentară. Producătorii şi retailerii pierd dublu atunci când aruncă marfa nevândută, suportând atât contravaloarea produselor, cât şi costurile logistice de neutralizare a deşeurilor. Din fericire, legislaţia românească oferă soluţii avantajoase: donarea surplusului către organizaţiile de profil aduce companiilor deductibilitate fiscală integrală la calculul impozitului pe profit şi scutire de TVA.

Preşedintele FBAR, Romuald Bulai, subliniază că risipa alimentară depăşeşte sfera morală, fiind o problemă gravă de gestiune economică, în care aruncarea hranei echivalează cu risipirea resurselor naturale şi financiare. Alternativa la această risipă este o reţea naţională de solidaritate formată din nouă bănci regionale, printre care se numără şi cea de la Galaţi. De la înfiinţarea structurii în 2016 şi până în iunie 2026, această reţea a salvat peste 49.000 de tone de produse. Acest efort logistic uriaş s-a tradus în peste 96 de milioane de porţii de hrană, distribuite prin intermediul a sute de ONG-uri partenere către 340.000 de persoane vulnerabile. Astfel, fiecare leu investit în logistica băncilor pentru alimente multiplică de peste 13 ori valoarea hranei salvate, transformând risipa într-un sprijin vital pentru comunitate. (sursa stiripesurse.ro)