
Conform raportului BNR, în primele trei luni din 2026, deficitul contului curent al balanţei de plăţi a fost de 5,338 miliarde de euro, faţă de 6,153 miliarde de euro în perioada similară din 2025. Cu alte cuvinte, diferenţa dintre banii care ies din ţară şi cei care intră în economie s-a redus cu aproximativ 815 milioane de euro.
BNR explică această evoluţie prin reducerea deficitului comercial şi prin contribuţia pozitivă a veniturilor secundare, categorie care include, printre altele, transferurile de bani din străinătate şi fondurile europene.
„Balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 977 milioane euro”, se arată în comunicatul BNR.
Totuşi, exporturile de servicii au adus un surplus mai mic decât anul trecut. De exemplu, turismul a continuat să tragă balanţa în jos, românii cheltuind în străinătate mai mult decât turiştii străini în România. Deficitul din turism a ajuns la peste 1,1 miliarde de euro în primele trei luni ale anului.
În schimb, sectorul IT şi serviciile informatice au rămas printre principalele puncte forte ale economiei. Excedentul obţinut din „servicii de telecomunicaţii, informatice şi informaţionale” a crescut la 1,922 miliarde de euro.
Pe de altă parte, investiţiile străine directe au scăzut semnificativ. Potrivit BNR, acestea au totalizat 1,13 miliarde de euro în perioada ianuarie-martie 2026, comparativ cu 1,635 miliarde de euro în aceeaşi perioadă din 2025.
„Participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat 1 461 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 331 milioane euro”, precizează BNR.
În acelaşi timp, datoria externă totală a României a crescut cu peste 3 miliarde de euro în doar trei luni, ajungând la 231,5 miliarde de euro la finalul lunii martie 2026.
Cea mai mare parte a datoriei este pe termen lung, respectiv aproape 183 de miliarde de euro, reprezentând 79% din total. Datoria pe termen scurt a ajuns la aproape 48,7 miliarde de euro.
Potrivit datelor oficiale, administraţia publică rămâne principalul debitor extern al României, cu o datorie de peste 126 miliarde de euro.
Există însă şi indicatori consideraţi pozitivi de către economişti. Rezervele valutare ale României au continuat să ofere un nivel bun de protecţie, iar gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a crescut la 6,4 luni, faţă de 6 luni la finalul anului trecut.
BNR mai arată că rata serviciului datoriei externe pe termen lung – adică ponderea plăţilor pentru datoria externă în raport cu exporturile – a scăzut la 11,8%, comparativ cu 18,4% în 2025.
Următorul raport privind balanţa de plăţi şi datoria externă va fi publicat de BNR pe 15 iunie 2026.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea