Guvernul vrea ca fondurile de pensii private să poată investi în industria de apărare. ASF avertizează asupra riscurilor

Guvernul condus de Ilie Bolojan susţine un proiect legislativ care ar permite fondurilor de pensii administrate privat să investească în companii din domeniul apărării, securităţii şi industriei de armament convenţional, inclusiv în firme care dezvoltă tehnologii cu dublă utilizare. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) avertizează însă că măsura ridică numeroase riscuri prudenţiale, sociale şi etice şi recomandă ca proiectul să fie analizat inclusiv de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

Proiectul urmăreşte modificarea legislaţiei privind fondurile de pensii private pentru a permite investiţii în societăţi din industria de apărare. Guvernul justifică iniţiativa prin necesitatea mobilizării capitalului privat pentru dezvoltarea capacităţilor industriale de apărare, în contextul creşterii investiţiilor militare şi al Programului european SAFE, prin care România beneficiază de o alocare de 16,68 miliarde de euro pentru perioada 2026-2030. Executivul precizează însă că politica de investiţii trebuie să respecte în continuare principiile prudenţiale privind diversificarea portofoliilor, administrarea riscurilor şi protejarea intereselor participanţilor.

ASF susţine că fondurile de pensii au în primul rând un rol social, acela de a administra economiile populaţiei pentru asigurarea unui venit la pensionare, şi avertizează că direcţionarea acestor resurse către industria de armament poate crea un conflict între interesele participanţilor şi obiectivele strategice ale statului. Instituţia aminteşte că, în mod tradiţional, legislaţia europeană a exclus din portofoliile fondurilor de pensii industrii precum armamentul, jocurile de noroc, alcoolul şi tutunul.

Autoritatea atrage atenţia şi asupra faptului că performanţele financiare ale companiilor din industria de apărare sunt influenţate de conflictele armate, tensiunile geopolitice şi nivelul cheltuielilor militare. În perioadele de stabilitate internaţională sau de reducere a bugetelor pentru apărare, aceste companii pot înregistra scăderi importante, ceea ce ar putea afecta randamentele fondurilor de pensii. ASF consideră că economiile destinate pensiilor nu ar trebui să depindă, direct sau indirect, de escaladarea conflictelor pentru obţinerea unor câştiguri financiare.

O altă problemă semnalată este lipsa posibilităţii participanţilor la Pilonul II de a decide în ce sectoare sunt investite contribuţiile lor. Potrivit ASF, milioane de români ar putea ajunge să finanţeze indirect industria de armament fără a avea posibilitatea de a refuza astfel de investiţii, ceea ce poate ridica probleme de natură etică şi reputaţională.

Instituţia avertizează şi că, în prezent, pe Bursa de Valori Bucureşti există foarte puţine companii din industria de apărare eligibile pentru astfel de investiţii. Dintre cei 347 de emitenţi listaţi, doar trei societăţi de pe piaţa reglementată – Aerostar, IAR Braşov şi Turbomecanica – ar putea primi investiţii din partea fondurilor de pensii. În aceste condiţii, există riscul ca o parte importantă din economiile viitorilor pensionari români să fie direcţionată către companii din industria de apărare din alte state.

ASF subliniază că fondurile de pensii private administrează economiile a aproximativ nouă milioane de participanţi şi active care depăşesc 11% din PIB-ul României, motiv pentru care orice modificare legislativă care le priveşte are o importanţă strategică. Din acest motiv, autoritatea solicită ca proiectul să fie analizat nu doar de Parlament şi Guvern, ci şi de CSAT. Recomandarea este susţinută şi de Consiliul Legislativ, care a emis un aviz negativ asupra iniţiativei.

Proiectul prevede că fondurile de pensii vor putea investi în companii din domeniul apărării convenţionale şi al tehnologiilor cu utilizare duală, însă vor rămâne interzise investiţiile în societăţi implicate în dezvoltarea sau comercializarea armelor interzise prin tratatele internaţionale, precum minele antipersonal, muniţiile cu dispersie sau armele chimice şi biologice. Iniţiatorii susţin că măsura ar contribui atât la diversificarea portofoliilor fondurilor de pensii, cât şi la sprijinirea Strategiei naţionale pentru industria de apărare 2024-2030. (sursa stiripesurse.ro)