Sondaj: Peste 83% dintre români folosesc inteligenţa artificială

Inteligenţa artificială a devenit parte din viaţa de zi cu zi a majorităţii românilor, chiar dacă politicile publice şi programele de educaţie digitală sunt încă la început. Un sondaj realizat de AtlasIntel pentru Edge Institute arată că peste 83% dintre adulţii din România folosesc instrumente bazate pe AI în cel puţin un context, iar cei mai mulţi le utilizează în mod regulat.

Studiul evidenţiază o adopţie ridicată în special în rândul tinerilor şi al persoanelor cu studii superioare. Cu toate acestea, nivelul de cunoştinţe despre inteligenţa artificială rămâne, în general, unul de bază sau mediu. Totodată, respondenţii recunosc atât beneficiile tehnologiei, cât şi riscurile pe care aceasta le poate aduce, în special în ceea ce priveşte piaţa muncii şi protecţia datelor personale.

Sondajul, realizat în perioada 17-21 iunie 2026 pe un eşantion reprezentativ de 2.002 adulţi, arată că 83,1% dintre români folosesc deja instrumente de inteligenţă artificială, în timp ce doar 16,9% spun că nu au utilizat niciodată astfel de aplicaţii.

Utilizarea este dominată de activităţile personale. Aproape 78% dintre participanţi folosesc AI pentru căutarea de informaţii, redactarea textelor, traduceri sau alte sarcini cotidiene. În mediul profesional, 15,4% spun că folosesc aceste instrumente la locul de muncă, iar 9,3% le utilizează în scop educaţional, la şcoală sau facultate.

Pentru mulţi utilizatori, inteligenţa artificială a devenit deja un instrument folosit frecvent. Peste jumătate dintre respondenţi (50,7%) spun că folosesc AI de câteva ori pe săptămână, iar 26,2% o utilizează zilnic. Astfel, aproape 77% dintre cei care folosesc această tehnologie interacţionează cu ea cel puţin o dată pe săptămână.

Diferenţele între generaţii sunt însă semnificative. În categoria de vârstă 18-29 de ani, rata de utilizare ajunge la 97%, iar în intervalul 30-39 de ani rămâne la un nivel foarte ridicat. După vârsta de 50 de ani, adopţia începe să scadă, iar în rândul persoanelor de peste 70 de ani doar 29,3% folosesc instrumente bazate pe inteligenţă artificială.

Nivelul de educaţie influenţează, la rândul său, gradul de utilizare. Aproximativ 80% dintre persoanele fără studii superioare folosesc AI, în timp ce procentul urcă la 93,3% în cazul absolvenţilor de facultate.

Deşi inteligenţa artificială este utilizată pe scară largă, majoritatea românilor consideră că mai au multe de învăţat despre această tehnologie. Aproape jumătate dintre utilizatori (48,1%) spun că au doar cunoştinţe de bază, iar 40,8% apreciază că au un nivel mediu de înţelegere. Doar 11,1% se consideră utilizatori avansaţi.

Principalul beneficiu asociat AI este economia de timp, menţionată de 65,4% dintre respondenţi. În acelaşi timp, 55,5% cred că dezvoltarea inteligenţei artificiale va duce la dispariţia unor locuri de muncă, iar 51,8% sunt preocupaţi de riscurile privind protecţia datelor personale şi securitatea informaţiilor.

Percepţia este însă diferită atunci când respondenţii se raportează la propria situaţie. Deşi mai mult de jumătate consideră că AI va schimba piaţa muncii, doar 21,9% se tem că propriul loc de muncă ar putea fi înlocuit de această tehnologie în următorii cinci ani. În schimb, 51,1% spun că sunt puţin sau deloc îngrijoraţi de această posibilitate.

Sondajul a analizat şi nivelul de încredere al românilor în utilizarea inteligenţei artificiale în instituţiile publice. Rezultatele arată că respondenţii fac o diferenţă clară între automatizarea sarcinilor administrative şi luarea unor decizii care pot afecta direct viaţa oamenilor.

Cea mai mare reticenţă apare în domeniul sănătăţii. Aproape 70% dintre participanţi spun că nu ar fi confortabili dacă un sistem de inteligenţă artificială ar stabili un diagnostic medical. De asemenea, majoritatea resping ideea ca AI să decidă acordarea beneficiilor sociale.

În schimb, românii sunt mai deschişi la utilizarea inteligenţei artificiale pentru automatizarea activităţilor birocratice. Un număr mai mare de respondenţi consideră acceptabil ca astfel de sisteme să fie folosite pentru trierea cererilor şi dosarelor sau pentru evaluarea performanţei funcţionarilor publici, atât timp cât deciziile finale rămân în responsabilitatea oamenilor.