Cum vor arăta pensiile noastre peste 10, 20 sau 30 de ani? Este o întrebare tot mai prezentă în mintea românilor, mai ales după discuţiile privind rolul şi eficienţa Pilonului II de pensii. Deşi mulţi cred că acest sistem reprezintă un bonus la pensia de stat, în realitate pensia din Pilonul II înlocuieşte doar parţial ceea ce se pierde prin diminuarea punctajului din pensia publică.
Sistemul public de pensii are două componente principale. Pilonul I este pensia de stat, finanţată prin contribuţiile actualilor angajaţi, din care se plătesc pensiile celor retraşi din activitate. Funcţionează pe principiul solidarităţii între generaţii, fiind garantat de stat, iar nivelul lui depinde de numărul contribuabililor şi de evoluţiile demografice. Pilonul II este tot un sistem public, dar administrat privat, în care o parte din contribuţiile salariatului se virează lunar într-un cont individual. Acesta depinde de performanţa investiţiilor şi, conform legii, nu garantează o creştere mai mare decât inflaţia.
Pilonul I rămâne coloana vertebrală a protecţiei sociale la bătrâneţe în România, iar stabilitatea pensiilor depinde de soliditatea acestuia. Economistul Joseph Stiglitz a arătat că, în timpul crizei financiare din 2008–2010, Pilonul I a fost singurul stabilizator financiar. Pilonul II are un rol complementar, menit să atenueze riscurile demografice ale sistemului public şi să contribuie la un venit decent la bătrâneţe.
Mulţi români au însă percepţia greşită că Pilonul II reprezintă un adaos la pensia publică. În realitate, punctajul pentru pensia de stat se micşorează în funcţie de contribuţia redirecţionată către Pilonul II. Legea 360/2024 prevede clar această corecţie. În prezent, 4,75% din contribuţia la pensie merge către Pilonul II şi 20,25% către Pilonul I. De exemplu, o persoană care câştigă jumătate din salariul mediu naţional ar trebui să primească 0,5 puncte pentru Pilonul I, dar ajunge la doar 0,41 puncte din cauza contribuţiei la Pilonul II – o reducere de circa 20%. Pentru ca Pilonul II să aducă un „plus” real, randamentele investiţiilor ar trebui să depăşească pierderea de punctaj şi inflaţia, lucru care nu se întâmplă constant.
Proiectul legii care reglementează plata pensiilor din Pilonul II prevede că persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare vor primi o singură tranşă de 30% din suma acumulată, iar restul – plăţi lunare timp de opt ani. Astfel, Pilonul II nu oferă pensii pe toată durata vieţii, ci doar pe o perioadă limitată. După încetarea acestor plăţi, aproximativ la vârsta de 74 de ani, pensionarii ar putea pierde o parte semnificativă din venituri, fără posibilitatea de a le suplini.
CNS Cartel ALFA consideră că este responsabilitatea decidenţilor de astăzi să protejeze viitorul financiar al cetăţenilor, nu să transforme contribuţiile obligatorii într-un joc de investiţii nesigure. Sindicatul solicită membrilor Comisiei de Muncă să adopte amendamentele necesare pentru ca Pilonul II să devină un instrument complementar real, cu randamente minime garantate şi protecţie pentru viitorii pensionari. Pilonul I trebuie păstrat ca sistem stabil şi garantat.
În lipsa acestor completări legislative, trebuie pusă întrebarea: de ce Pilonul II este obligatoriu şi de ce decidenţii politici îşi asumă riscul de a trimite viitoarele generaţii de pensionari în sărăcie?
