Raport european: România, printre ţările acuzate că îşi adâncesc dependenţa de gaz în loc să accelereze investiţiile în energie verde

România este menţionată, alături de Polonia şi Germania, într-un raport european care avertizează că mai multe state din Uniunea Europeană riscă să îşi accentueze dependenţa de gaz, în loc să profite de actuala criză energetică pentru a investi mai rapid în surse regenerabile, sisteme de stocare şi soluţii de flexibilitate energetică.

Raportul „Negustorii crizei”, publicat de organizaţia Beyond Fossil Fuels şi citat de Euronews, susţine că influenţa statului în sectorul petrolului şi gazelor are un rol important în deciziile privind politica energetică din România.

Documentul arată că statul român deţine 70% din Romgaz şi o participaţie de 20,7% în OMV Petrom. Cele două companii dezvoltă împreună proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, o investiţie estimată la aproximativ 4 miliarde de euro, care ar urma să dubleze producţia de gaze a României până în 2027.

Raportul aminteşte şi proiectul centralei pe gaze de la Mintia, prezentată drept viitoarea cea mai mare centrală de acest tip din Uniunea Europeană. Potrivit analizei, centrala ar urma să intre în funcţiune în cursul acestui an, deşi organizaţia operatorilor europeni de transport al energiei electrice estimează că până în 2035 o mare parte din capacitatea nouă pe gaze nu va mai fi rentabilă din punct de vedere economic.

Raportul apare într-un context în care preţurile gazelor naturale din Europa au crescut cu aproximativ 60% de la începutul conflictului dintre Israel şi Iran, iar nivelul stocurilor europene de gaze este mai redus decât în anii anteriori.

Potrivit Beyond Fossil Fuels, statele membre pregătesc construirea unor noi centrale pe gaze cu o capacitate totală de aproape 60 GW. Dacă toate aceste proiecte vor fi realizate, ele ar consuma anual aproximativ 28 de miliarde de metri cubi de gaze, echivalentul a aproape 9% din importurile prognozate ale Uniunii Europene sau al consumului anual al peste 46 de milioane de gospodării.

Organizaţia avertizează că investiţiile în noi centrale pe gaze nu vor reduce vulnerabilitatea Europei la viitoarele crize energetice, ci vor menţine dependenţa de combustibili fosili şi de fluctuaţiile pieţei.

Raportul susţine că în mai multe state europene există o colaborare strânsă între factorii politici şi companiile din energie pentru promovarea gazului drept soluţie de securitate energetică, deşi această strategie ar putea expune în continuare populaţia şi economia la creşteri ale preţurilor.

Germania este prezentată ca unul dintre cele mai relevante exemple. Guvernul de la Berlin intenţionează să adauge până în 2031 o capacitate nouă de 12 GW, dintre care 10 GW ar urma să provină din centrale pe gaze pregătite pentru utilizarea hidrogenului.

Autorii raportului critică şi planurile de decarbonizare a centralelor pe gaze prin captarea şi stocarea carbonului, considerând că această tehnologie nu este suficient de matură şi nici rentabilă.

În schimb, Beyond Fossil Fuels recomandă accelerarea investiţiilor în baterii, modernizarea reţelelor electrice, contoare inteligente, tarife dinamice şi alte soluţii care pot asigura flexibilitatea sistemului energetic fără creşterea consumului de combustibili fosili.

Raportul evidenţiază că bateriile devin tot mai competitive din punct de vedere al costurilor şi pot reprezenta o alternativă mai eficientă pentru echilibrarea reţelelor electrice. Totodată, autorii atrag atenţia că dezvoltarea infrastructurii digitale rămâne insuficientă în multe state europene.

Organizaţia solicită liderilor Uniunii Europene adoptarea unui plan pe termen lung pentru reducerea dependenţei de combustibilii fosili şi consideră că măsurile propuse în prezent de Comisia Europeană prin pachetul AccelerateEU nu sunt suficiente pentru a proteja populaţia şi companiile de viitoare crize ale preţurilor la energie. (sursa stiripesurse.ro)