13 OCTOMBRIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Măsurile de mediu şi climă aplicabile pe terenurile agricole în 2017, finanţate cu 2,66 miliarde de euro
Măsurile de mediu şi climă aplicabile pe terenurile agricole în 2017, finanţate cu 2,66 miliarde de euro

Suma disponibilă pentru măsurile de mediu şi climă aplicabile pe terenurile agricole în anul 2017 şi finanţate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 se ridică la 2,66 miliarde de euro, a anunţat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Astfel, fermierii pot accesa fonduri europene pe baza deschiderii unor angajamente în cadrul măsurilor de agro-mediu şi climă (Măsura 10, în cuantum de 1,071 miliarde euro), agricultură ecologică (Măsura 11, valoare 236,42 milioane euro) şi pentru zonele care se confruntă cu constrângeri naturale (Măsura 13, suma 1,355 miliarde de euro), acestea fiind implementate în România începând cu anul 2015.
Noul pachet de măsuri de mediu şi climă reprezintă un instrument pus la dispoziţia statelor membre pentru promovarea utilizării eficiente a resurselor, precum şi pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii în agricultură şi zonele rurale, în concordanţă cu obiectivele stabilite prin Strategia Europa 2020.
'În contextul definitivării cadrului legislativ aplicabil măsurilor de mediu şi climă, precum şi în urma lansării campaniei de depunere a cererilor unice de plată pentru anul 2017, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale urmăreşte o intensificare a acţiunilor de informare a tuturor utilizatorilor de terenuri agricole situate în zonele eligibile pentru măsurile de mediu şi climă ale PNDR. Astfel, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale vine în sprijinul fermierilor, beneficiari sau potenţiali beneficiari ai acestor măsuri cu informaţii detaliate privind modalitatea deschiderii angajamentelor în anul 2017, condiţiile de eligibilitate şi cerinţele specifice aplicabile în cadrul acestor angajamente, standardele aplicabile (eco-condiţionalitate — GAEC şi SMR, cerinţe minime privind utilizarea îngrăşămintelor şi substanţelor de protecţie a plantelor, activitatea minimă şi încadrarea în categoria fermierilor activi) şi nivelul plăţilor acordate în cadrul fiecărui tip de angajament', se menţionează în comunicatul ministerului de resort transmis AGERPRES.
În acelaşi timp, la nivelul instituţiilor implicate în elaborarea, implementarea şi promovarea măsurilor de mediu şi climă (Autoritatea de Management pentru PNDR, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură) au fost elaborate o serie de documente informative şi de ghidare, utile în accesarea şi implementarea cu succes a angajamentelor.
Printre acestea se regăsesc: pliante informative privind schemele/măsurile de plată pentru care se poate solicita sprijin prin cererea unică de plată în campania 2017; pliante informative privind completarea electronică a cererii unice de plată pentru anul 2017 folosind IPA Online; pliante informative privind normele de eco-condiţionalitate aplicabile în anul 2017; afişe informative privind plăţile compensatorii acordate în cadrul măsurilor de mediu şi climă din PNDR 2014-2020; broşuri informative privind măsurile compensatorii de dezvoltare rurală (măsurile de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020) aplicabile pe terenuri agricole în anul 2017.
De asemenea, sunt disponibile: lista zonelor eligibile în cadrul măsurilor de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020; hărţile, la nivel judeţean şi regional, cu încadrarea unităţilor administrativ-teritoriale în zonele eligibile în cadrul măsurilor de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020, indicând arondarea acestora pe Centre Locale APIA; ghid informativ pentru beneficiarii măsurilor de mediu şi climă ale PNDR 2014-2020; calendarele de aplicare a lucrărilor agricole pe pajişti permanente şi pe terenuri arabile, în corelare cu obligaţiile prevăzute de angajamentele de agro-mediu şi climă prevăzute de pachetele Măsurii 10; modelele de caiete de agro-mediu şi pentru agricultura ecologică, însoţite de instrucţiuni de completare, adresate beneficiarilor Măsurii 10 şi Măsurii 11 din PNDR 2014-2020; broşuri conţinând unele specii de plante care pot fi utilizate ca indicatori pentru pajiştile cu înaltă valoare naturală (HNV) din România, respectiv speciile de plante utilizate ca indicatori de management (intensiv sau extensiv) al pajiştilor permanente cu înaltă valoare naturală (HNV) din Romania.
Ministerul Agriculturii precizează faptul că informaţiile relevante privind condiţiile aplicabile măsurilor de mediu şi climă pentru acest an se pot consulta la toate Centrele Locale şi Centrele Judeţene APIA, Oficiile Judeţene şi Centrele Regionale ale AFIR, la Compartimentele de Dezvoltare Rurală Judeţene şi la sediul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi în mediul online, pe site-urile AFIR, APIA şi MADR.
'Pentru a aduce aceste informaţii cât mai aproape de fermieri, în perioada imediat următoare se va desfăşura o amplă campanie de distribuire a documentelor enumerate anterior la instituţii şi parteneri ai MADR care activează la nivel naţional, regional, judeţean sau local. În cadrul acestei campanii, MADR şi instituţiile responsabile cu implementarea măsurilor de mediu şi climă (APIA şi AFIR) vor încerca prin informările postate pe site-urile proprii să prezinte informaţiile de detaliu privind modul de accesare şi condiţiile de implementare ale angajamentelor, astfel încât să se asigure cele mai bune condiţii pentru creşterea gradului de accesare al acestor măsuri, dar şi creşterea calităţii implementării ca rezultat al unei bune informări a beneficiarilor', notează ministerul de resort.
Măsurile de mediu şi climă care se implementează în perioada de programare 2014 — 2020 continuă eforturile întreprinse în perioada de programare 2007 — 2013 pentru atingerea unor obiective ambiţioase de protecţia mediului.
Începând cu anul 2007, România a beneficiat de sprijin în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) a UE pentru dezvoltarea rurală, cu scopul creşterii competitivităţii sectorului agro-alimentar şi forestier, diversificarea activităţilor în spaţiul rural şi scăderea dependenţei populaţiei de activităţile agricole, precum şi pentru îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural. În acest sens, România a fost implementată începând cu anul 2007 Măsura 211 — zona montană defavorizată, iar începând cu anul 2008 au fost implementate Măsura 212 — zone defavorizate (altele decât zona montană) şi Măsura 214 — agro-mediu.
Prin aceste măsuri s-a asigurat atât compensarea utilizatorilor de terenuri agricole situate în zone unde activităţile agricole sunt afectate de condiţii naturale nefavorabile, dar şi compensarea pierderilor de venituri şi a cheltuielilor suplimentare înregistrate de fermierii care adoptă în mod voluntar practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului, în scopul menţinerii valorii de mediu ridicate a terenurilor agricole (protecţia biodiversităţii, protecţia apei, protecţia solului, reducerea emisiilor poluante şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice). Aceste măsuri au atras interesul fermierilor români, în perioada 2008-2015 fiind efectuate plăţi în volum de circa 3,47 miliarde de euro în cadrul angajamentelor încheiate în cadrul celor trei măsuri, ceea ce reprezintă aproximativ 42% din întreaga alocare a PNDR 2007-2013 şi 98% din alocarea măsurilor Axei 2 care au fost adresate sectorului vegetal.
Din datele extrase din bazele de date administrate de Agenţia de Plăţi, ţinând cont de precizările metodologice aduse de Cadrul Comun de Monitorizare şi Evaluare (CMEF), conform cărora angajamentele aplicate pe aceeaşi suprafaţă agricolă pot contribui la unul sau mai multe obiective stabilite pentru PNDR 2007-2013, rezultă că pe perioada anterioară de programare, plăţile acordate în cadrul măsurilor Axei 2 adresate terenurilor agricole au contribuit la: menţinerea biodiversităţii (6,073 milioane hectare), calitatea solului (864.000 hectare), calitatea apei (2,186 milioane hectare), evitarea izolării şi abandonării terenurilor (6,014 milioane hectare) şi diminuarea schimbărilor climatice (1,431 milioane hectare).


Articole înrudite