Propunerea europeană cunoscută sub numele de „Chat Control” revine în prim-plan, după ce 19 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene şi-au exprimat sprijinul pentru implementarea sa. Conform planului, platforme de mesagerie precum WhatsApp, Signal şi Telegram ar trebui să scaneze fiecare mesaj, imagine sau videoclip trimis de utilizatori începând cu octombrie 2025, inclusiv atunci când conversaţiile sunt protejate prin criptare end-to-end.
Reintroducerea propunerii a avut loc pe 1 iulie, odată cu preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către Danemarca. Printre statele care susţin acum iniţiativa se numără Franţa, Belgia, Ungaria, Suedia, Italia şi Spania, în timp ce Germania încă nu şi-a stabilit poziţia. Pentru ca măsura să fie adoptată, este necesară o majoritate calificată: cel puţin 55% dintre statele membre, reprezentând împreună 65% din populaţia Uniunii.
Autorităţile afirmă că planul nu urmăreşte slăbirea criptării, ci implementarea unei tehnologii numite „client-side scanning”. Aceasta presupune analizarea conţinutului direct pe dispozitiv, înainte de criptarea şi trimiterea mesajelor. Practic, fiecare mesaj ar fi verificat automat de algoritmi, ridicând însă serioase îngrijorări legate de confidenţialitate.
Oficial, scopul declarat al propunerii este combaterea materialelor de abuz sexual asupra minorilor (CSAM) şi introducerea verificării obligatorii a vârstei, măsură ce ar elimina anonimatul utilizatorilor. Totuşi, criticii avertizează că iniţiativa ar putea fi folosită ca instrument de supraveghere masivă, subminând intimitatea conversaţiilor private ale cetăţenilor.
Organizaţiile pentru libertatea digitală îndeamnă populaţia să ia atitudine prin contactarea europarlamentarilor, semnarea de petiţii şi opoziţie civică, înainte ca legislaţia să fie aprobată.
Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a avertizat că o asemenea cenzură ar putea destabiliza societatea, dând exemplul Franţei. Acesta a fost arestat în august 2024 în Franţa, acuzat că nu a moderat suficient conţinutul aplicaţiei. Durov a mai susţinut că autorităţile franceze i-ar fi cerut să cenzureze conţinut politic pro-conservator înaintea alegerilor româneşti din mai 2025, cerere pe care a refuzat-o.
„Chat Control” devine astfel un test major pentru viitorul libertăţii digitale în Europa. Dacă susţinătorii îl văd ca un pas necesar împotriva criminalităţii online, criticii avertizează că măsura ar deschide drumul către supraveghere permanentă şi restrângerea confidenţialităţii pentru milioane de cetăţeni.
