Decizia Intel de a permite guvernului Statelor Unite să dobândească aproape 10% din companie a generat nelinişte în rândul acţionarilor şi a ridicat numeroase semne de întrebare. Mişcarea, anunţată după ce preşedintele Donald Trump a exercitat presiuni directe asupra CEO-ului Lip-Bu Tan, este fără precedent pentru o corporaţie tehnologică care nu se confrunta cu o criză iminentă.
Intel a încercat să tempereze reacţiile, subliniind că statul american nu va avea nici reprezentare în consiliul de administraţie, nici drepturi de guvernanţă. Totuşi, investitorii şi analiştii consideră că efectele pe termen lung pot fi mult mai complexe. Situaţia aminteşte de criza financiară din 2008, când guvernul SUA a devenit acţionar temporar în companii-cheie pentru a preveni colapsul economic. Diferenţa majoră: Intel nu era în pericol, ci tocmai primise investiţii private consistente, inclusiv două miliarde de dolari de la SoftBank.
Pentru unii investitori, acordul sugerează vulnerabilitatea conducerii. James McRitchie, acţionar şi activist din California, a catalogat înţelegerea drept o „cedare politică”, iar Kristin Hull de la Nia Impact Capital a avertizat că linia dintre sectorul privat şi guvern devine periculos de neclară.
Neliniştea a fost amplificată şi de modul în care tranzacţia a fost prezentată. Trump a revendicat public „victoria”, afirmând că administraţia sa a obţinut 10 miliarde de dolari „prin simplă presiune”. Pentru acţionari, acest tip de retorică ridică riscul ca alte companii strategice să fie supuse aceloraşi practici.
În documentele oficiale, Intel a listat multiple riscuri: diluarea acţiunilor existente, posibile restricţii privind granturile federale, conflicte de interese între priorităţile naţionale şi cele corporative, precum şi incertitudini generate de schimbările politice. Mai mult, participarea statului în acţionariat poate afecta relaţiile internaţionale şi accesul pe pieţele externe, unde tranzacţia ar putea fi percepută ca o formă de intervenţie politică directă.
Fitch Ratings a subliniat că înţelegerea nu schimbă perspectivele financiare fundamentale ale companiei: ratingul de credit al Intel rămâne aproape de categoria „junk”, iar cererea pentru cipuri nu este influenţată de tranzacţie. Practic, compania nu câştigă beneficii comerciale imediate, ci doar o temporară relaxare a tensiunilor cu administraţia Trump.
Experţii avertizează însă că lipsa unor reglementări clare privind participarea directă a guvernului în companii listate poate genera abuzuri şi suspiciuni de tranzacţionare pe baza de informaţii privilegiate. Pentru investitori, perioada următoare va fi una marcată de volatilitate şi incertitudine, în care echilibrul dintre interesele statului şi cele ale acţionarilor va fi constant pus la încercare.
