24 IULIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
În ajunul noii tranşe de împrumuturi în valoare de 2,5 miliarde de dolari, bani pe care troica ar trebui să îi deblocheze în august, cea mai importantă ştire este însă tentativa Berlinului de a ocupa ţara din punct de vedere financiar. În timp ce toată lumea este ocupată să discute despre concedierea celor 25.000 de funcţionari publici, măsură care nu schimbă nici măcar cu o virgulă scenariul apocaliptic al finanţelor elene, Berlinul a decis să se "implanteze" în Grecia, "cucerind-o" definitiv.
Începând din acest moment, toate operaţiunile financiare (investiţii, fonduri acordate societăţilor mici şi mijlocii) vor fi gestionate direct de institutul german KfW. Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW) nu este o bancă aleasă întâmplător, este chiar Institutul de Credit pentru Reconstrucţie, creat în 1948, după terminarea Celui de-Al Doilea Război Mondial, în cadrul Planului Marshall. După prăbuşirea Cortinei de Fier, acesta a cunoscut o ascensiune precisă cu efecte geopolitice relevante, finanţând Germania de est cu fonduri europene.
Schaeuble, care s-a întâlnit recent la Atena cu armatori, bancheri, manageri şi intermediari financiari a clarificat felul în care ţara sa percepe raportul dintre creditor şi debitor: KfW va lucra în cabina de regie împreună cu Fondul pentru Dezvoltare greco-german care va investi în planurile pentru antreprize, în special în societăţile elene mici şi mijlocii cu carenţe mari de lichiditate şi va face acest lucru prin intermediul unui instrument cu influenţă economică internaţională a statului german, un fel de "Big Brother" prin care Germania va urmări material fiecare euro care se va mişca pe teritoriul elen. Dar mai ales instituţiile Deutsche Bank (şi chiar şi Bundesbank) vor garanta ca în Grecia să nu mai apară "glume" de tipul unei crize de guvern, eveniment care ar aduce celor două institute de credit un prejudiciu în valoare de miliarde de euro (dobânzi neplătite pe împrumut).
Şi asta nu e tot, deoarece o serie de fonduri internaţionale (cele germane aflându-se pe primul loc) au întocmit un protocol de propuneri pe care-l vor prezenta băncilor din Grecia şi care prevede ca la fiecare 100 de euro "expiraţi" (având în vedere procentul extrem de mare al cetăţenilor care aveau deja un împrumut sau care ceruseră o finanţare) fondul să scoată din "buzunar" 30 de euro pentru a cumpăra acel împrumut, iar în momentul în care debitorul nu va mai fi în stare să-l onoreze, aşa cum vor face începând cu 1 ianuarie 150.000 de cetăţeni greci, (în baza previziunilor făcute de Institutul de Statistică elen), vor lua în posesiune staţiuni întregi aflate în paradisurile elene, imobile prestigioase din centrul Atenei şi sedii ale multor industrii şi activităţi comerciale. Continuând de fapt o ocupaţie care este de fapt în plină desfăşurare.
La toate acestea se adaugă şi un "mic detaliu" pe care Berlinul nu intenţionează să-l accepte: şi anume despăguburile pe care nemţii trebuie să le plătească Greciei pentru daunele pe care le-au făcut în timpul ocupaţiei naziste.
Hitler a invadat Grecia în aprilie 1941, jefuind-o şi devastând-o în lung şi-n lat. În baza datelor furnizate de Crucea Roşie Internaţională, în perioada cuprinsă între 1941 şi 1943, cel puţin 300.000 de cetăţeni greci au murit realmente de foame. Numai că alianţa Germania-Italia, în afara faptului că a pretins cifre enorm de mari pentru cheltuielile militare, a obţinut cu forţa de la Grecia şi ceea ce a fost definit ca un împrumut de ocupaţie, în valoare de 3,5 miliarde de dolari. În acea circumstanţă, Fuhrerul a recunoscut valoarea legală a împrumutului şi a aprobat despăgubirea. Numai că la Conferinţa de la Paris din 1946, a recunoscut doar jumătate din cifră, astfel încât, în timp ce Italia şi-a plătit partea sa din împrumut, Germania a refuzat s-o facă. Astăzi, acea cifră, ajunge fără dobânzi la 163 de miliarde. Mai mult de jumătate din datoria publică a ţării.


Articole înrudite