Gigafabrica AI de la Marea Neagră: investitorii cer garanţii înaintea unei investiţii de până la 5 miliarde de euro

România încearcă să atragă unul dintre cele mai importante proiecte tehnologice europene din domeniul inteligenţei artificiale, o infrastructură de mari dimensiuni care ar putea mobiliza investiţii estimate la 4-5 miliarde de euro.

Proiectul, denumit Black Sea AI Gigafactory, face parte din strategia Uniunii Europene de consolidare a autonomiei tehnologice şi de accelerare a dezvoltării capacităţilor proprii în inteligenţa artificială.

Planul prevede instalarea în România a peste 100.000 de acceleratoare AI, iar printre locaţiile analizate se află zonele Cernavodă–Constanţa şi Doiceşti. Înainte de constituirea consorţiului care va implementa proiectul, investitorii interesaţi au solicitat autorităţilor române clarificări privind sprijinul pe care statul îl poate oferi pentru o investiţie de asemenea amploare.

Printre principalele întrebări s-au numărat posibilitatea acordării unor mecanisme de susţinere financiară, garanţii, cofinanţări sau alte instrumente care să reducă riscurile asociate unui proiect evaluat la miliarde de euro.

Ministerul Energiei a precizat că dezvoltarea şi operarea infrastructurii sunt concepute să fie realizate în principal de sectorul privat. Cu toate acestea, autorităţile nu exclud adoptarea unor măsuri de sprijin în etapele următoare, cu respectarea regulilor europene privind ajutorul de stat.

Accesul la reţeaua electrică a reprezentat un alt subiect de interes pentru investitori. Aceştia au dorit să afle dacă proiectul va beneficia de prioritate la conectare şi dacă taxele de racordare sau costurile necesare extinderii reţelei ar putea fi reduse ori compensate.

Răspunsul oficial a fost rezervat. Ministerul Energiei a transmis că poate facilita dialogul cu instituţiile şi companiile implicate în sectorul energetic şi poate sprijini coordonarea procesului de conectare, însă nu există în prezent angajamente privind tratamente preferenţiale, capacitate rezervată sau reduceri de costuri.

De asemenea, investitorii au solicitat informaţii privind accesul la energie electrică cu emisii reduse de carbon şi posibilitatea încheierii unor contracte pe termen lung cu producători precum Nuclearelectrica. Autorităţile au arătat că astfel de opţiuni vor putea fi analizate ulterior, împreună cu viitorul consorţiu desemnat să dezvolte proiectul.

Un alt aspect discutat vizează valorificarea căldurii reziduale generate de centrul de date. Având în vedere consumul ridicat de energie al infrastructurii AI, investitorii au explorat posibilitatea utilizării energiei termice rezultate pentru încălzirea oraşului Cernavodă sau a localităţilor din apropiere, inclusiv prin dezvoltarea unui model comercial dedicat.

Ministerul Energiei a arătat că astfel de scenarii sunt luate în calcul, însă implementarea lor depinde de studii tehnice, evaluări de mediu şi consultări cu autorităţile locale. În acest moment nu există o decizie privind utilizarea sau comercializarea căldurii generate de viitoarea infrastructură.

Interesul pentru această componentă este susţinut şi de legislaţia europeană, care impune anumitor centre de date cu consum energetic ridicat să recupereze şi să valorifice căldura reziduală, inclusiv prin integrarea acesteia în sisteme centralizate de încălzire.

Autorităţile române consideră proiectul Black Sea AI Gigafactory o oportunitate strategică de poziţionare a ţării pe harta europeană a inteligenţei artificiale. Totuşi, aspecte esenţiale precum amplasamentul final, structura finanţării, soluţiile energetice şi modul de exploatare a infrastructurii urmează să fie stabilite în etapele următoare.

Dacă va fi implementat, proiectul ar putea deveni una dintre cele mai mari investiţii tehnologice realizate vreodată în România şi un reper major pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale la nivel european.