Statele Unite au impus o interdicţie permanentă împotriva companiei israeliene NSO Group, dezvoltatorul controversatului software de spionaj Pegasus, interzicându-i accesul şi orice încercare de infiltrare în infrastructura WhatsApp, deţinută de Meta. Decizia, pronunţată de o instanţă federală americană, este considerată una dintre cele mai dure sancţiuni judiciare din istoria recentă a securităţii cibernetice şi ridică întrebări esenţiale despre viitorul industriei de supraveghere digitală.
Judecătoarea Phyllis Hamilton a emis o hotărâre de 25 de pagini care instituie interdicţia permanentă, subliniind că activităţile NSO au încălcat în mod repetat securitatea cibernetică a cetăţenilor şi a infrastructurilor protejate de legislaţia americană. Deşi despăgubirile financiare au fost reduse de la 167 de milioane de dolari la 4 milioane, impactul reputaţional asupra companiei este major, scrie Reuters.
Procesul dintre Meta şi NSO Group a început acum şase ani, după ce WhatsApp a acuzat compania israeliană că a exploatat vulnerabilităţi din aplicaţie pentru a spiona jurnalişti, activişti şi oficiali guvernamentali. Pegasus, software-ul dezvoltat de NSO, permite infiltrarea telefoanelor mobile prin breşe invizibile, oferind acces complet la mesaje, apeluri, fişiere, cameră şi microfon, fără consimţământul utilizatorului.
De-a lungul timpului, Pegasus a fost asociat cu multiple scandaluri internaţionale şi a fost folosit, potrivit unor investigaţii jurnalistice, de regimuri autoritare pentru supravegherea disidenţilor politici. Printre persoanele vizate s-ar fi numărat jurnalişti de la Reuters şi activişti Amnesty International.
Directorul WhatsApp, Will Cathcart, a salutat decizia instanţei, afirmând că aceasta „opreşte definitiv atacurile companiei NSO asupra WhatsApp şi utilizatorilor noştri din întreaga lume” şi reprezintă „un pas crucial pentru tragerea la răspundere a celor care folosesc tehnologia pentru a submina libertăţile civile”.
Pentru NSO Group, hotărârea reprezintă o lovitură majoră, atât economică, cât şi juridică. Compania a avertizat că o interdicţie totală ar putea duce la prăbuşirea operaţiunilor sale, deşi a încercat să minimizeze efectele printr-un comunicat în care a subliniat că decizia nu vizează clienţii guvernamentali. Totuşi, compania se confruntă deja cu restricţii impuse de mai multe guverne occidentale, inclusiv de administraţia americană, care a plasat-o pe o listă neagră comercială.
Achiziţionată recent de un consorţiu condus de producătorul Robert Simonds, NSO încearcă o restructurare financiară şi un rebranding, însă perspectivele rămân incerte.
Decizia instanţei americane a fost salutată de organizaţiile pentru drepturile omului ca o victorie majoră împotriva supravegherii abuzive. Ea reafirmă principiul conform căruia protejarea intimităţii digitale trebuie să prevaleze asupra intereselor comerciale sau politice. În acelaşi timp, verdictul deschide o dezbatere importantă despre echilibrul delicat dintre securitatea naţională şi respectarea libertăţilor individuale.
Deşi Pegasus a fost iniţial conceput pentru a combate terorismul şi criminalitatea organizată, lipsa unor mecanisme clare de control a transformat tehnologia într-un instrument de spionaj politic. „Orice instrument de securitate, în absenţa transparenţei, devine rapid o unealtă a abuzului”, avertizează experţii în etică digitală ai Electronic Frontier Foundation.
Prin această interdicţie, SUA trasează o linie clară între securitate şi supraveghere, consolidând dreptul fundamental la viaţă privată. Verdictul ar putea deveni un precedent pentru viitoare acţiuni similare în Europa, marcând începutul unei noi ere în reglementarea tehnologiilor de spionaj.
