Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat după întâlnirea cu liderul chinez Xi Jinping că cele două părţi „au căzut de acord aproape pe toate” şi a anunţat reducerea nivelului mediu al tarifelor la importurile din China de la aproximativ 57% la circa 47%. Declaraţiile au fost făcute la bordul Air Force One, la finalul turneului său asiatic, însă dosarul tehnologic rămâne deschis: Washingtonul precizează că discuţiile privind cipurile, inclusiv eventuale livrări, vor continua direct între Beijing şi companii americane precum Nvidia, administraţia având rolul de „arbitru”.
Trump a explicat că relaxarea tarifară urmăreşte reducerea mediei la 47%, cu menţiunea că anumite categorii de produse pot rămâne cu tarife mai mari, chiar până la 100% în anumite cazuri, conform reprezentantului comercial al SUA. Decizia intervine într-un context mai larg, ce include discuţii pe teme sensibile precum comerţul bilateral, importurile americane de soia, accesul la pământuri rare şi fluxul de fentanyl către SUA. Casa Albă a remarcat „acţiuni ferme” din partea Chinei în privinţa fentanylului, un punct critic al relaţiei bilaterale.
Deşi reducerea de zece puncte procentuale a tarifelor nu încheie disputa comercială, ea marchează o schimbare de ton după luni de măsuri reciproce – tarife, controale la export şi liste negre. Semnalul politic este că părţile încearcă să creeze spaţii de negociere în domenii cu interdependenţă ridicată, deşi tensiunile rămân semnificative.
Referitor la tehnologia de vârf, Trump a subliniat că discuţiile despre cipuri vor fi purtate direct între autorităţile chineze şi companii americane, menţionând Nvidia ca actor central. Deşi nu s-a discutat despre Blackwell, platforma de procesoare AI de ultimă generaţie a Nvidia, preşedintele a sugerat că „ar putea fi implicate multe cipuri”. Reprezentanţi comerciali americani au indicat ulterior că Blackwell ar fi fost abordat în cadrul discuţiilor tehnice, fără a oferi detalii despre eventuale licenţe.
Contextul rămâne complex: acorduri comerciale condiţionate, taxe şi redevenţe pentru vânzările către China, licenţieri pe produs şi pe piaţă, în timp ce presiunea strategică de a nu ceda avantajul tehnologic persistă. Pentru companiile americane, accesul la piaţa chineză presupune raportare şi conformitate; pentru Beijing, importurile sunt evaluate în funcţie de obiectivul accelerării producţiei interne de semiconductori. Trump a anunţat că intenţionează să viziteze Beijingul în aprilie, indicând că dialogul politic va continua. Între timp, Xi se află în Coreea de Sud pentru vizita de stat şi participarea la reuniunea APEC.
În plan economic, detalii precum noile listări de produse, excepţiile tarifare şi modul de implementare a licenţelor de export pentru cipuri vor stabili cât de profundă este dezgheţarea relaţiilor comerciale. Totuşi, rămân linii roşii clare: securitatea tehnologică, controlul lanţurilor critice, de la pământuri rare la echipamente de fabricaţie, şi sensibilităţile politice legate de teste şi doctrine militare. În acest context, relaxarea tarifară reprezintă un pas tactic, nu un tratat. Dacă mecanismul va produce rezultate concrete – inclusiv pe tema fentanylului şi a echilibrului comercial – ar putea urma noi măsuri; altfel, tarifele şi restricţiile ar putea reveni rapid.
În ansamblu, întâlnirea a transmis un semnal de detensionare calibrată: reducerea medie a tarifelor, deschiderea unor canale directe pentru discuţiile privind cipurile şi perspectivele unor contacte la vârf în lunile următoare. Cât din „aproape tot” se va traduce în politici stabile rămâne însă de văzut.
