Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat o iniţiativă care ar putea transforma radical modul în care adolescenţii din Uniunea Europeană utilizează platformele digitale. În discursul privind Starea Uniunii, susţinut la Strasbourg, ea a declarat că intenţionează să introducă o limită minimă de vârstă pentru accesul la reţelele sociale, comparând această măsură cu reglementările deja existente pentru alcool şi tutun.
Un grup de experţi va fi desemnat până la sfârşitul anului pentru a identifica cele mai bune soluţii legislative. Obiectivul principal este protejarea copiilor şi adolescenţilor de riscurile asociate platformelor precum TikTok, Instagram, Facebook sau X (fosta Twitter).
Von der Leyen a subliniat în faţa europarlamentarilor anxietatea părinţilor din întreaga Europă: „Aceşti părinţi se tem că, atunci când copiii lor primesc primul telefon, ar putea fi expuşi la o gamă largă de pericole doar cu un scroll”, a explicat ea. Printre riscurile menţionate se numără hărţuirea online, expunerea la conţinut explicit, materialele care promovează autovătămarea, dar şi algoritmii care exploatează vulnerabilităţile emoţionale ale minorilor.
Ca exemplu, von der Leyen a menţionat Australia, unde autorităţile intenţionează să impună vârsta minimă de 16 ani pentru accesul la reţele sociale populare. Această abordare ar putea servi drept model pentru viitoarea legislaţie europeană.
În paralel, Comisia Europeană lucrează la o aplicaţie de verificare a vârstei, menită să asigure un sistem sigur şi fiabil pentru prevenirea accesului copiilor la conţinut nepotrivit şi pentru a oferi părinţilor mai mult control.
Sprijinul public pentru o astfel de măsură este deja vizibil. În Germania, un sondaj recent arată că aproape 70% dintre respondenţi susţin introducerea unei limite de vârstă. Totuşi, implementarea la nivelul întregii Uniuni va necesita o coordonare complexă între statele membre şi platformele digitale.
Dacă propunerea va fi adoptată, reţelele sociale vor fi obligate să implementeze sisteme stricte de verificare a identităţii şi vârstei, ceea ce ar presupune investiţii masive în securitate şi protecţia datelor.
Pentru adolescenţi, o astfel de reglementare ar putea reduce expunerea la conţinut dăunător şi riscul de dependenţă digitală, dar ar putea ridica şi întrebări despre libertatea de exprimare şi accesul la informaţie. Criticii consideră că educaţia digitală ar trebui să fie în primul rând responsabilitatea părinţilor, în timp ce susţinătorii subliniază că doar legislaţia poate asigura protecţia uniformă a copiilor din întreaga Uniune.
Indiferent de forma finală, iniţiativa Ursulei von der Leyen marchează un pas major în direcţia siguranţei digitale a minorilor, cu potenţialul de a deveni un precedent la nivel global.
