06 MAI 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Luna lui Jupiter ar putea adăposti viață
Luna lui Jupiter ar putea adăposti viață

Asemănările izbitoare dintre caracteristici ale suprafeței înghețate a Europei, unul dintre sateliții giganticei planete gazoase Jupiter și o formă de relief din Groenlanda, aflată deasupra unei pungi de apă de dimensiuni mari, oferă noi indicii cu privire la posibilitatea existenței vieții pe satelitul jovian, transmite Reuters.
Un studiu publicat recent a explorat asemănările dintre formele de relief alungite denumite creste duble, care arată ca niște fisuri uriașe ce brăzdează suprafața Europei și o versiune mai mică din Groenlanda ce a fost examinată cu ajutorul unui radar ce poate penetra stratul de gheață.
Crestele duble sunt liniare, cu două vârfuri și un șanț central între ele. "Dacă operăm o secțiune și o examinăm, ar semăna cu litera 'M''', a declarat coordonatorul acestui studiu, Riley Culberg, geofizician la Universitatea Stanford. Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Communications.
Datele radar au arătat că reînghețarea apei lichide de sub suprafață a determinat formarea crestei duble groenlandeze. Dacă trăsăturile Europei s-au format la fel, acest lucru ar putea semnala existența unor volume imense de apă - un ingredient cheie pentru viață - în apropierea suprafeței înghețate a acestei luni joviene.
În căutarea vieții extraterestre, Europa a atras atenția drept una dintre locațiile din Sistemul Solar ce ar putea fi locuită, probabil de microbi, datorită prezenței unui ocean de apă sărată ce a fost detectat la adâncimi mari sub calota sa glaciară. Nenumărate pungi de apă aflate mai aproape de suprafață ar reprezenta, de asemenea, un al doilea potențial habitat pentru organisme extraterestre.
"Prezența apei lichide în calota glaciară ar sugera că se produce în mod obișnuit un schimb între ocean și calota glaciară, lucru care ar putea fi important pentru funcționarea unui ciclu al substanțelor chimice care ar putea susține viața", a mai susținut Culberg. "Apele aflate la adâncimi mici ar putea constitui și o potențială țintă științifică mai ușor de atins pentru viitoarele misiuni ce vor fi trimise să cartografieze sau să adune mostre pentru că ar putea păstra dovezi ale vieții fără a fi nevoie să fie accesat oceanul subglaciar", a adăugat el.

Misiune NASA programată în 2024

Sonda robotică Europa Clipper, aparținând NASA, este programată pentru lansare în 2024. Misiunea ei este de a investiga mai bine dacă pe această lună există condiții în care poate prolifera viața.
Adâncimile mici la care se pot afla potențialele pungi de apă de pe Europa - probabil până la 1 kilometru adâncime sub calota glaciară externă - le-ar plasa în apropierea substanțelor chimice vitale pentru viață care ar putea să se afle la suprafață, deschizând o cale de comunicare între lumea înghețată de la suprafață și oceanul subglaciar.
Cu un diametru de 3.100 km, Europa se află pe locul patru în topul celor mai mari dintre cei 79 de sateliți jovieni cunoscuți. Europa este puțin mai mică decât Luna dar mai mare decât planeta pitică Pluto. Oceanul subglaciar de pe Europa ar putea conține de două ori mai multă apă decât oceanul terestru. Conform biologilor, viața pe Pământ a apărut mai întâi sub forma de microorganisme marine.
Crestele duble ale Europei, crevase care se extind de-a lungul a sute de kilometri, au în general înălțimea între 150 și 200 de metri și distanța între creste ce ajunge până la 500 - 1.000 de metri.
Oamenii de știință dezbat de mai mult timp modul în care s-au format aceste creste și crevase pe Europa. Culberg a remarcat asemănarea lor cu o formă de relief pe care o cunoștea din nord-vestul Groenlandei, cu vârfuri de aproximativ 2 metri înălțime, separate de o distanță de 150 de metri și care se întinde pe aproximativ 800 de metri.
"Creasta dublă groenlandeză s-a format din reînghețarea, presurizarea și fracturările succesive ale unei pungi de apă aflată în apropierea suprafeței. Vedem două creste în loc de una pentru că punga de apă puțin adâncă a fost de asemenea separată în două de o linie de fractură umplută cu apă reînghețată", conform lui Culberg.
Punga de apă în cazul Groenlandei se afla la aproximativ 15 metri sub suprafață, are o adâncime mai mică de 10 metri și se întinde pe aproximativ 1,6 kilometri.
Dacă numeroasele creste duble de pe Europa sunt rezultatul unui proces geologic similar celui produs în Groenlanda, atunci fiecare pungă de apă asociată ar putea avea un volum similar celui al Lacului Erie, unul dintre Marile Lacuri nord-americane. (sursa Agerpres)


Articole înrudite