18 IULIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Nivel record de topire a gheţurilor în Arctica şi Groenlanda
Nivel record de topire a gheţurilor în Arctica şi Groenlanda
Calota glaciară a Groenlandei a atins, pe 8 august, nivelul minim (record) înregistrat la sfârşitul verii anului 2010, potrivit unui articol publicat de Marco Tedesco, profesor asistent la Departamentul de ştiinţe ale atmosferei şi Pământului la City College din New York, în lemonde.fr. "Împreună cu topirile care se vor produce în viitorul apropiat (în săptămânile care urmează, n.r.), se va înregistra un nou record", a spus cercetătorul.
Gheţarii din Groenlanda au suferit o diminuare puternică aproape în toate regiunile, inclusiv la altitudini care de obicei sunt scutite de fenomenul de topire. La mijlocul lunii iulie, deja, datele furnizate de sateliţii NASA au arătat că 97% din suprafaţa calotei glaciare din Groenlanda a fost acoperită de un strat subţire de apă, un eveniment excepţional.
Rezultatele "indicelui de topire cumulată", care evaluează amploarea fenomenului de topire, provoacă nelinişte în rândul specialiştilor, a spus Tedesco. Fenomenul descris de NASA "a modificat proprietăţile fizice ale stratului de zăpadă, însă cel mai probabil nu a contribuit la ridicarea nivelului oceanului", aşa cum se întâmplă de obicei cu masa de gheaţă topită.
În paralel, National Snow and Ice Data Center (NSIDC) din Statele Unite ale Americii a anunţat, pe 13 august, că întinderea banchizei arctice rămâne sub nivelul record (minim) înregistrat în 2007. Cu o lună înainte de sfârşitul sezonului estival, anul 2012 "se înscrie deja în rândul celor mai mici patru minime ale verii înregistrate de la începuturile observaţiilor realizate de sateliţi", spun specialiştii de la NSIDC.
Pe 13 august, banchiza arctică avea o întindere de 5,1 milioane de kilometri pătraţi, cu 2,7 milioane mai puţin decât media observată între 1979 şi 2000 şi cu 483.000 de kilometri pătraţi mai puţin decât precedentul record, din 2007. "Ritmul topirii, de la sfârşitul lunii iunie, a fost rapid, cu peste 100.000 de kilometri pătraţi zilnic", spun specialiştii.
În 10 ani, Arctica ar putea rămâne fără gheaţă
Un comunicat de presă emis de Agenţia Spaţială Europeană susţine că gheţurile Arcticii se topesc într-un ritm mai intens decât au anticipat specialiştii, iar vina o poartă accelerarea fenomenului de încălzire globală în decursul ultimilor ani.
Imaginile obţinute cu ajutorul noilor sateliţi lansaţi de Agenţia Spaţială Europeană arată că în decursul ultimului an au dispărut peste 900 kilometri cubi de gheaţă arctică - o cantitate de gheaţă cu 50 % mai mare decât cea estimată de specialişti. Dacă ritmul de topire a gheţii se va menţine, întreaga Arctică va rămâne curând fără gheţurile sale caracteristice. Iar specialiştii cred că noua situaţie va duce la o adevărată "goană" după petrolul şi bancurile de peşti din Arctica. "Analizele preliminare ale datelor noastre indică faptul că ritmul pierderii volumului total al gheţurilor, în această vară, va fi mai mare decât cea estimată anterior", declară Seymour Laxon din cadrul Centrului de Observaţii Polare de pe lângă Colegiul Universitar din Londra, unde sunt analizate datele remise de CryoSat-2, un satelit lansat în anul 2010 cu misiunea de a studia grosimea stratului de gheaţă arctică. De asemenea, grosimea gheţii a fost măsurată şi cu ajutorul unor instrumente de pe submarine. Până acum, cercetările se concentraseră mai ales pe măsurarea suprafeţei acoperite de gheţuri.
Comparând datele, cercetătorii au constatat că, la nivelul anului 2004, volumul gheţurilor din centrul Arcticii era de aproximativ 17.000 kilometri cubi, iar în iarna trecută acesta atingea doar 14.000 kilometri cubi. O scădere şi mai marcată s-a înregistrat în cursul verii arctice: volumul gheţurilor din vara lui 2004 era de 13.000 kilometri cubi, iar în vara lui 2012 este de doar 7.000 kilometri cubi.
Cu toate acestea, unuii specialişti precum Kurt Kjaer din cadrul Universităţii din Copenhaga afirmă că este prea devreme să considerăm că dispariţia calotei glaciare arctice este provocată de schimbările climatice.
O examinare a unor fotografii luate din avion arată o topire marcată a gheţarilor din nord-vestul Groenlandei între anii 1985-1993, iar o altă topire similară a gheţurilor a fost observată între anii 2005-2010. Descoperirea acestor fluctuaţii contrazice teoriile care susţin că Groenlanda suferă un proces continuu şi ireversibil de topire a gheţurilor, declanşat de încălzirea globală.
Dacă gheţurile Groenlandei s-ar topi în totalitate, ar rezulta o cantitate de apă suficient de mare încât să ridice nivelul apelor mării cu 7 metri. Însă Kurt Kjaer susţine că topirea nu se produce continuu, ci cu întreruperi şi reluări, astfel încât este greu de prezis ce se va întâmpla cu gheaţa Grolenlandei în următoarele decenii, deşi tot el admite că a constatat că, din anul 2000 încoace, de când datează observaţiile, calota glaciară nu se îngroaşă între două episoade de topire.


Articole înrudite