Majoritatea angajaţilor români sunt de părere că practicile de corupţie sunt întâlnite la scară largă în România, dar numai 19% spun că în sectorul în care activează firma lor se dă mită pentru a câştiga contracte, se arată într-un studiu al Ernst&Young privind frauda şi corupţia.
"Majoritatea respondenţilor din România contestă existenţa mitei şi a corupţiei în apropierea afacerilor pe care le desfăşoară. Astfel, 61% dintre respondenţii din România sunt de părere că practicile de corupţie sunt întâlnite pe scară largă în România, dar numai un procent de 17% consideră că firmele locale îşi supraevaluează rezultatele din situaţiile financiare şi doar 1% recunosc faptul că firmele lor sunt angajate în astfel de practici, cum ar fi supraevaluarea veniturilor şi subevaluarea costurilor în vederea atingerii obiectivelor pe termen scurt şi respectarea bugetului", se arată într-un comunicat al firmei de consultanţă şi audit.
Mai mult, dintre românii chestionaţi, doar 19% au indicat că în sectorul în care firma lor îşi desfăşoară activitatea, mita este o practică des întâlnită pentru a câştiga contracte, comparativ cu o rată de răspuns de 37% înregistrată în Europa de Est. Această afirmaţie a fost susţinută şi de cei 59% dintre respondenţii români, care consideră că oferirea de cadouri, bani sau alte atenţii pentru a câştiga sau menţine o afacere nu poate fi justificată pentru a ajuta o companie să supravieţuiască, nici măcar în situaţia unei recesiuni economice. Europa de Est cuprinde Statele Baltice, Croaţia, Cehia, Ungaria, Polonia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Turcia şi Ucraina.
Rezultatele studiului scot în evidenţă faptul că majoritatea respondenţilor percep corupţia ca pe un fenomen răspândit pe scară largă în ţările lor, dar când vine vorba despre existenţa acestui fenomen în cadrul sectorului de afaceri în care firmele lor activează, percepţia lor se schimbă.
"Pentru a reduce riscurile de fraudă, mită şi corupţie, managementul trebuie să conştientizeze faptul că şi compania pe care o conduce, şi nu doar piaţa locală, este expusă la astfel de riscuri. Acceptarea faptului că aceste riscuri există reprezintă primul pas în crearea şi implementarea unor programe eficiente de descurajare a fraudei", a declarat Kenan Burcin Atakan, lider Al Fraud Investigation & Dispute Services din cadrul Ernst & Young România.
Pe de altă parte, studiul, realizat în 36 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa (EMEIA), relevă că respondenţii români sunt mai optimişti decât ceilalţi est europeni în ceea ce priveşte evoluţia pieţei locale. Astfel, 40% dintre ei se aşteaptă la o îmbunătăţire a condiţiilor de piaţă pentru afacerea lor în următoarele 12 luni, comparativ cu 27% dintre respondenţii din Europa de Est, respectiv media de 32% înregistrată pentru toate cele 36 de ţări. Studiul arată că un număr considerabil de companii din EMEIA resimt o presiune crescândă din partea investitorilor şi a acţionarilor pentru atingerea obiectivelor şi pentru o îmbunătăţire a performanţelor lor financiare. Multe companii se confruntă cu presiunea de a reduce costurile, care este reflectată la nivelul angajaţilor şi managerilor prin reducerea remuneraţiei lor. Astfel, 79% dintre respondenţii din România au menţionat că se aşteaptă la îngheţarea salariilor, reducerea bonusurilor sau chiar la reducerea salariilor şi eliminarea completă a bonusurilor în ultimul an, în comparaţie cu 59% din totalul participanţilor la studiu.
Deşi respondenţii români susţin că au o viziune optimistă în ceea ce priveşte îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă, acest lucru este contrazis de aşteptările lor. Ei se aşteaptă ca obiectivele financiare să devină şi mai greu de atins şi la o presiune suplimentară asupra pachetului salarial, ceea ce sugerează că, de fapt, perspectiva lor este una pesimistă.
Studiul a fost realizat între noiembrie şi decembrie 2012, prin intervievarea a 3.459 de angajaţi ai unor companii mari din 36 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu, India şi Africa. Rezultatele înregistrate în Europa de Est au la bază 1.256 de interviuri în 12 ţări, dintre care 100 de interviuri efectuate în România.
