Alimentele sănătoase au devenit cu 36% mai scumpe în Europa

Costul unei alimentaţii sănătoase în Europa a crescut cu 36% în perioada 2021-2025, depăşind ritmul mediu al scumpirilor la nivel mondial, arată raportul anual State of Food Security and Nutrition, publicat de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Potrivit documentului, majorarea preţurilor nu este cauzată doar de inflaţia generată de pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina şi tensiunile din Orientul Mijlociu, ci şi de modul în care sunt acordate subvenţiile agricole în Uniunea Europeană.

Raportul arată că sprijinul financiar direcţionat în principal către culturile de cereale şi sectorul zootehnic a făcut ca producţia de fructe, legume şi leguminoase să fie relativ mai costisitoare. David Laborde, director pentru economie agroalimentară în cadrul FAO şi unul dintre autorii raportului, susţine că acest mecanism funcţionează ca o „taxare indirectă” asupra alimentelor sănătoase.

FAO indică şi Politica Agricolă Comună (PAC) drept unul dintre factorii care contribuie la această situaţie. Totodată, raportul subliniază că lipsa investiţiilor în cercetare şi inovare pentru reducerea costurilor de producţie la fructe şi legume, culturi care necesită multă muncă manuală, a amplificat diferenţele de preţ.

Conform metodologiei FAO, costul minim al unei alimentaţii sănătoase pentru un european este estimat în prezent la 3,97 dolari pe zi, cu aproximativ un dolar mai mult decât în 2021. La nivel global, creşterea costului unei diete sănătoase a fost de 25% în aceeaşi perioadă.

Raportul mai arată că fructele, legumele şi leguminoasele reprezintă aproape 60% din costul unei alimentaţii echilibrate, în timp ce cerealele contribuie cu doar 13% la costul total. Cu toate acestea, cea mai mare parte a subvenţiilor agricole continuă să fie direcţionată către cereale, zahăr, produse lactate, carne de vită şi culturi destinate hranei animalelor.

Un studiu publicat în revista Nature estimează că aproximativ 80% din sprijinul financiar acordat fermierilor din Uniunea Europeană ajunge la sectorul creşterii animalelor sau la producţia de furaje. Potrivit lui David Laborde, sistemul actual de subvenţii, acordate în funcţie de suprafaţa cultivată, descurajează cultivarea legumelor destinate consumului uman.

FAO recomandă redistribuirea unei părţi din subvenţii către producătorii de fructe şi legume, investiţii în tehnologii care să reducă necesarul de muncă manuală, diminuarea risipei alimentare, facilitarea accesului fermierilor la îngrăşăminte şi alte inputuri agricole, precum şi o mai mare transparenţă a preţurilor pe întregul lanţ alimentar.

Comisia Europeană a prezentat recent un Plan de acţiune pentru proteine, care urmăreşte reducerea dependenţei de importurile de furaje şi stimularea producţiei de leguminoase pentru consumul uman. Finanţarea acestor măsuri va fi discutată în cadrul negocierilor privind viitoarea Politică Agricolă Comună pentru perioada 2028-2034.

Comisia Europeană nu a comentat concluziile raportului FAO, precizând doar că nu intenţionează să stabilească ce ar trebui să consume cetăţenii. Instituţia a subliniat că Planul de acţiune pentru proteine include măsuri precum etichetarea originii produselor, criterii de sustenabilitate pentru achiziţiile publice şi campanii de informare privind beneficiile consumului de leguminoase. (sursa digi24.ro)