25 MAI 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Organismul uman seamănă, sub multe aspecte, cu un calculator. Toată informaţia fundamentală pentru dezvoltarea şi funcţionarea sa se înmagazinează într-un hard-disk foarte special, ADN-ul, care, pentru ca toate datele pe care le conţine să devină utile, are nevoie de ajutorul unui sistem care să le traducă, să le transfere: ARN-ul, relata recent cotidianul spaniol El Mundo.
Rolul acidul ribonucleic (ARN) a fost eclipsat de speranţele puse în acidul dezoxiribonucleic (ADN), considerat adevărata „hartă a vieţii”. Totuşi, pe zi ce trece este tot mai clar că înţelegerea rolului lui este fundamentală dacă se doreşte pătrunderea tuturor misterelor pe care le ascunde genomul.
De exemplu, ARN-ul este indispensabil pentru a înţelege de ce genele noastre se „sting” sau se „aprind” de-a lungul vieţii şi, în ultimă instanţă, pentru a şti de ce genomul nostru ne face mai mult sau mai puţin susceptibili de a suferi de o anumită boală.
Potrivit revistelor „Nature” şi „Nature Biotechnology”, o echipă de oameni de ştiinţă din nouă centre europene a descris cel mai complet repertoriu de profiluri de expresie genică de până acum.
„Aceasta ne permite să începem să înţelegem realmente acest domeniu al biologiei”, explică, pentru ELMUNDO.es, Xavier Estivill, şef de grup în cadrul CRG (Centro de Regulación Genómica) din Barcelona şi unul dintre semnatarii spanioli ai studiului.
Cunoaşterea acestui amplu catalog poate fi foarte importantă pentru înţelegerea mecanismelor cauzale ale bolilor sau pentru a dezvolta tratamente în viitor, adaugă Xavier Estivill, care recunoaşte că „este vorba de o sarcină foarte complexă care necesită un mare efort colectiv”.
Pentru a ajunge la concluziile pe care le publică săptămâna aceasta „Nature”, echipa internaţională a secvenţiat ARN-ul unor celule provenite de la 462 de indivizi care participaseră la proiectul „1.000 de genomuri”. Astfel, celui mai mare catalog de genomuri umane de care dispune ştiinţa i se adaugă o interpretare funcţională a datelor sale.
Următorul pas în cercetare, comentează specialistul de la CRG, este realizarea unei disecţii complete a tuturor tipurilor celulare şi în diferite condiţii fiziologice şi patologice.
„Trebuie să putem avea răspunsuri pentru schimbările funcţionale care se petrec în organismul nostru”, spune specialistul catalan.
Toate datele obţinute în cadrul acestui proiect, numit GEUVADIS, sunt disponibile în mod gratuit pentru întreaga comunitate ştiinţifică, potrivit aceleiaşi surse.


Articole înrudite