De ce multe alimente din SUA sunt interzise în Europa: diferenţe majore de standarde şi substanţe controversate

Numeroase produse alimentare fabricate în Statele Unite nu pot fi comercializate pe piaţa Uniunii Europene din cauza diferenţelor semnificative dintre regulile sanitare aplicate de cele două părţi. Autorităţile europene impun standarde mult mai stricte, bazate pe principiul precauţiei, ceea ce duce la interzicerea unor substanţe considerate sigure în SUA, dar evaluate ca potenţial riscante pentru consumatorii europeni.

Lista produselor afectate este extinsă şi cuprinde alimente aparent obişnuite, precum mâncarea instant, produsele de panificaţie, orezul, carnea de porc sau anumite fructe procesate, potrivit Newsweek.

Un exemplu frecvent menţionat este cel al cireşelor maraschino, utilizate ca decor pentru deserturi, care pot conţine coloranţi artificiali acceptaţi în Statele Unite, dar interzişi în Europa din cauza suspiciunilor privind posibile efecte cancerigene sau neurologice.

Diferenţe fundamentale de abordare între SUA şi UE

Subiectul revine periodic în dezbaterea publică, mai ales în contextul discuţiilor despre reducerea barierelor comerciale dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană, promovate de-a lungul timpului de lideri politici americani, inclusiv Donald Trump. Cu toate acestea, poziţia Bruxellesului rămâne fermă: protejarea sănătăţii publice primează în faţa intereselor economice.

În timp ce legislaţia americană permite utilizarea unui număr mai mare de aditivi, hormoni şi substanţe chimice în industria alimentară şi în creşterea animalelor, Uniunea Europeană aplică reguli mult mai restrictive. Atunci când există incertitudini privind impactul pe termen lung asupra sănătăţii, substanţele respective sunt eliminate complet din lanţul alimentar.

Substanţe permise în SUA, dar interzise în UE

Printre cele mai cunoscute substanţe care nu sunt autorizate în Uniunea Europeană se numără:

• Dioxidul de titan (E171), un colorant utilizat pentru a îmbunătăţi aspectul produselor, interzis după apariţia suspiciunilor privind efecte genotoxice;
• Bromatul de potasiu (E924), folosit în panificaţie pentru obţinerea unei texturi mai bune, considerat potenţial cancerigen;
• Azodicarbonamida (E927), agent de albire a făinii, care se poate transforma în compuşi periculoşi;
• Ractopamina, aditiv utilizat în hrana animalelor pentru creşterea masei musculare, complet interzis în UE;
• Hormonii de creştere şi hormonii sintetici, folosiţi pentru accelerarea dezvoltării animalelor şi creşterea producţiei de lapte;
• Olestra, un substitut de grăsimi asociat cu tulburări digestive şi reducerea absorbţiei unor vitamine esenţiale.

Europa îşi menţine poziţia fermă

Interdicţia privind utilizarea hormonilor de creştere în Uniunea Europeană datează din anii ’80 şi a fost consolidată ulterior prin legislaţie suplimentară. În prezent, orice carne importată din Statele Unite trebuie să fie certificată explicit ca fiind „fără hormoni” pentru a putea fi comercializată pe piaţa europeană. (sursa stiripesurse.ro)