03 MAI 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Riscul de AVC şi alimentaţia
Riscul de AVC şi alimentaţia
Consumul unor alimente precum migdalele, afinele, merele, tărâţele de orez sau caisele poate contribui la prevenirea accidentelor vasculare cerebrale. De asemenea, consumul de alimente bogate în potasiu, precum salata verde, bananele sau cartofii, reduce riscul de accident vascular cerebral sau de boli coronariene, potrivit cercetătorilor italieni de la Universitatea din Napoli. O politică mai susţinută de prevenţie, care să pună accent pe controlul factorilor de risc (hipertensiunea arterială, obezitatea, fumatul etc.) este însă elementul cheie de care este nevoie pentru a reduce incidenţa accidentelor vasculare cerebrale, care, în România, reprezintă principala cauză de mortalitate.
“Accidentele vasculare cerebrale reprezintă o problemă majoră de sănătate în întreaga lume, acesta situându-se între primele trei cauze de deces în ţările industrializate. În plus, la nivel mondial, sechelele la supravieţuitorii acestor accidente reprezintă principala cauză de invaliditate motorie la populaţia adultă. Şi aici nu ne referim numai la paralizie, ci şi la tulburările cognitive şi la evoluţia spre demenţă. În România, accidentul vascular cerebral este o problemă mult mai mare, pentru că reprezintă principala cauză de mortalitate”, declară dr. Dan Bentia, medic specialist neurochirurg.
Acesta menţionează că, pe lângă unele măsuri de prevenire cum sunt ţinerea sub control a greutăţii şi a colesterolului, monitorizarea tensiunii arteriale, renunţarea la fumat, mişcarea, renunţarea la contraceptive, dacă prezentaţi risc de accident vascular cerebral, unele alimente pot contribui la reducerea riscului de accidente vasculare cerebrale.
Alimente recomandate
Migdalele conţin cantităţi mari de vitamina E şi alte minerale, care pot ajuta la reducerea nivelului de colesterol rău şi menţine un flux sanguin sănătos în organism.
Afinele au cea mai mare capacitate antioxidantă, datorită concentraţiei mari de antocianină, care ajută la prevenirea bolilor de inimă şi a accidentelor vascular cerebrale, prin reducerea acumulării de colesterol rău.
De asemenea, merele sunt bogate în quercetină, care protejează creierul. Aceste fructe conţin, de asemenea, cantităţi mari de antioxidanţi şi substanţe chimice care ajută la protejarea celulelor din întreg corpul, în special din creier şi inimă.
Peşti precum somonul şi tonul conţin cantităţi mari de omega 3 şi 6, acizi graşi care pot ajuta la reducerea colesterolului din artere şi vasele de sânge din creier.
Şi caisele se număra printre alimentele care pot ajuta la prevenirea accidentelor vasculare cerebrale, precum şi la protejarea inimii şi a ochilor. Beta-carotenul poate ajuta la scăderea nivelului de colesterol rău în artere, reducând astfel riscul bolilor de inimă şi accidentului vascular cerebral.
Fructul de kiwi conţine cantităţi mari de vitamina C, potasiu, magneziu şi antioxidanţi, substanţe bune pentru inimă şi sistemul imunitar, precum şi pentru prevenirea accidentului vascular cerebral.
Cantităţile mari de omega 3 şi 6, de acizi graşi şi de fibre dietetic nutritive, care contribuie la niveluri mai scăzute de colesterol în artere şi reduc riscul de boli cardiace şi accident vascular cerebral fac şi din tărâţele de orez un aliment benefic pentru sănătate.
Alte recomandări
Din nefericire, eforturile care se fac pentru prevenirea afecţiunilor vasculare cerebrale sunt insuficiente. “În România, mortalitatea şi incidenta bolilor vasculare cerebrale sunt net mai mari faţă de ţările mai dezvoltate. Asta, atât din cauza lipsei prevenţiei, cât şi a tratamentului prost. Principala cale de a scădea numărul acestor nenorociri determinate de bolile cardiovasculare ar fi aceea de a interveni asupra factorilor de risc - hipertensiunea arterială, obezitatea, consumul de sare, fumatul. De asemenea, sunt necesare depistarea precoce şi stabilirea tratamentului adecvat în cazul diabetului zaharat, care este un factor major de risc. Următorul pas constă în instituirea unor tratamente specifice, precum tratamentele anticoagulante, antitrombotice şi modificarea eventuală a tratamentului antihipertensiv”, precizează dr. Dan Bentia.
În ceea ce priveşte regimul alimentar, trebuie să respectaţi următoarele recomandări pentru  a preveni accidentele vasculare cerebrale:
Consumaţi mai puţine grăsimi, până la 40-70g pe zi. Experţii sunt de părerea că din consumul total de calorii zilnic, doar 20% trebuie să provină din grăsimi.
Este de preferat consumul de grăsimi ce provin din ulei de floarea soarelui, ulei de rapiţă, ulei de măsline şi ulei de soia, migdale, alune.
Þineţi minte că peştele, carnea şi carnea de pasăre sunt surse bune de proteine, dar conţin şi grăsimi. Ar trebui să cosumati carne macră, porţii nu mai mari de 90-120g pe zi. Consumaţi carnea de pasăre fără piele şi consumaţi peşte de cel puţin 2 ori pe săptămână.
Consumaţi linte, mazăre şi fasole de orice fel.
Consumaţi maxim 3 gălbenuşuri de ou pe săptămână iar atunci când consumaţi gălbenuş de ou, reduceţi consumul altor alimente bogate în colesterol.
Consumaţi lapte şi lactate cu puţine grăsimi.
Este de preferat consumul de pâine neagră şi pâine din cereale integrale, paste din cereale integrale şi orez brun.
A trebui să consumaţi cel puţin 5 porţii de fructe şi legume pe zi. Consumaţi avocado şi măsline în moderaţie.
În ceea ce priveşte băuturile, este de preferat consumul de apă şi de lichide cu puţin sau fără zahăr. Consumul de alcool trebuie limitat la 2 băuturi pe zi (1 băutura însemnând 340ml bere sau 120ml vin sau 25ml spirtoase). Evitaţi consumul de alcool dacă sunteţi supraponderali sau dacă aveţi hipertensiune.
La desert, încercaţi să consumaţi un fruct proaspăt, jeleu, cremă din lapte degresat, iaurt de fructe.
Pe grupe alimentare, evitaţi consumul de:
- Grăsimi şi uleiuri: unt, margarină, prăjeli, nucă de cocos, maioneză.
- Carne: carne grasă de vacă, porc sau miel, semipreparate, organe interne, carne la conservă, fast food, prăjeli.
- Lactate: lapte integral, lapte condensat, smântână, îngheţată, brânză.
- Pâine şi cereale: pâine albă, chifle, cereale pentru micul dejun cu mult zahăr, produse de patiserie.


Articole înrudite