
Timp de decenii, pacienții au fost sfătuiți să urmeze până la capăt cura de antibiotice prescrisă, chiar și atunci când simptomele dispăreau mai devreme. Un nou studiu realizat în Statele Unite arată însă că, în cazul unor infecții bacteriene frecvente, tratamentele mai scurte ar putea fi la fel de eficiente și sigure precum cele de durată mai lungă, potrivit Mediafax.
Cercetarea, publicată în revista Open Forum Infectious Diseases și citată de Science Alert, face însă o distincție importantă între recomandarea de a respecta tratamentul prescris de medic și ideea că orice infecție bacteriană necesită automat o cură lungă de antibiotice.
Recomandarea „trebuie întotdeauna să termini cura” a fost timp de mulți ani una dintre cele mai cunoscute reguli privind administrarea antibioticelor. Potrivit cercetătorilor, dovezile științifice acumulate în ultimele decenii arată însă că această regulă nu se aplică în mod uniform tuturor infecțiilor.
Peste 120 de studii clinice randomizate au indicat că, în cazul unor infecții comune, tratamentele mai scurte pot avea o eficiență similară celor mai lungi și pot fi asociate cu mai puține efecte nedorite.
Alistair Thorpe, cercetător în domeniul sănătății populației la University of Utah, explică faptul că noile informații ajung mai greu la pacienți, după ani în care aceștia au fost obișnuiți cu ideea că un tratament mai lung este automat mai eficient.
Unul dintre motivele pentru care durata tratamentului cu antibiotice este un subiect important îl reprezintă rezistența antimicrobiană. Bacteriile rezistente la medicamente, cunoscute drept „superbacterii”, pot face unele infecții mult mai dificil de tratat.
În mod tradițional, pacienții au fost avertizați că întreruperea prematură a antibioticelor ar putea favoriza apariția rezistenței bacteriene. Cercetările recente oferă însă o perspectivă mai nuanțată. Există puține dovezi că faptul că un pacient nu termină o cură prescrisă contribuie în mod direct la rezistența la antibiotice. În schimb, expunerea inutilă la antibiotice, inclusiv prin tratamente mai lungi decât este necesar, poate avea propriile riscuri.
În cazul anumitor infecții, inclusiv unele forme de pneumonie, studiile sugerează că tratamentele mai scurte pot fi eficiente fără să crească riscul de reapariție a infecției.
Cercetătorii au chestionat 1.475 de adulți din Statele Unite cu privire la durata tratamentului pe care ar prefera-o pentru o infecție respiratorie bacteriană, precum pneumonia. Majoritatea, respectiv 892 de persoane, au declarat că s-ar simți mai confortabil cu un tratament de cel puțin șapte zile decât cu unul de doar trei până la cinci zile.
În același timp, doar 17,5% dintre participanți au spus că un cadru medical le-a recomandat vreodată să oprească antibioticele atunci când se simt mai bine. Totuși, 58,4% au afirmat că s-ar simți cel puțin oarecum confortabil dacă medicul le-ar face o astfel de recomandare în anumite situații.
Cercetătorii subliniază însă că rezultatele nu înseamnă că pacienții ar trebui să decidă singuri când să întrerupă administrarea antibioticelor. Durata tratamentului trebuie stabilită de medic în funcție de tipul infecției, particularitățile pacientului și antibioticul utilizat.
Unele infecții bacteriene grave necesită în continuare tratamente mai lungi, inclusiv tuberculoza și anumite infecții cu stafilococi.
Peste 90% dintre participanții la studiu au declarat că au încredere în recomandările medicului, rezultat considerat încurajator de cercetători. Aceștia susțin că eventualele schimbări privind durata tratamentelor trebuie explicate pacienților ca parte a evoluției normale a medicinei și a dovezilor științifice.
Mesajul studiului nu este că pacienții ar trebui să ia mai puține antibiotice sau să întrerupă tratamentul imediat ce dispar simptomele. Antibioticele trebuie administrate conform recomandării medicului, iar durata optimă a tratamentului poate fi mai scurtă sau mai lungă, în funcție de situație.
„Discuția cu medicul despre durata potrivită pentru dumneavoastră și despre momentul în care trebuie oprit tratamentul este abordarea corectă”, subliniază Alistair Thorpe. (sursa stiripesurse.ro)