
Un studiu publicat pe 23 decembrie 2025 în revista Neurology®, a Academiei Americane de Neurologie, analizează impactul vârstei asupra recuperării persoanelor care suferă leziuni ale măduvei spinării. Cercetarea arată că, deşi înaintarea în vârstă nu influenţează semnificativ recuperarea neurologică propriu-zisă, aceasta are un efect clar asupra capacităţii funcţionale a pacienţilor.
Oamenii de ştiinţă au constatat că funcţiile motorii şi senzoriale, precum forţa musculară sau capacitatea de a simţi atingerea şi durerea, se pot recupera într-un mod similar indiferent de vârstă. În schimb, persoanele mai în vârstă întâmpină dificultăţi mai mari în redobândirea independenţei în activităţile zilnice, cum ar fi alimentaţia, igiena personală, controlul vezicii urinare şi al tranzitului intestinal, dar şi mobilitatea generală.
Studiul a inclus 2.171 de pacienţi, cu o vârstă medie de 47 de ani, internaţi în centre specializate pentru leziuni medulare din Europa. Aceştia au fost monitorizaţi timp de un an după accident, perioadă în care cercetătorii au evaluat constant progresul recuperării. Analiza a urmărit legătura dintre vârstă şi gradul de recâştigare a funcţionalităţii.
Rezultatele arată că, la un test standardizat care măsoară independenţa în viaţa de zi cu zi, scorul mediu al pacienţilor a crescut de la 31 la 35 de puncte într-un an. Totuşi, fiecare decadă suplimentară de vârstă a fost asociată cu o scădere medie de 4,3 puncte la acest scor, ceea ce indică o recuperare funcţională mai modestă la pacienţii mai în vârstă. Aceştia au avut şi progrese mai mici la testele care evaluează mersul, inclusiv viteza de deplasare pe distanţe scurte, cu sau fără sprijin.
Diferenţele s-au menţinut chiar şi după ce cercetătorii au ţinut cont de tipul şi severitatea leziunii. O scădere accentuată a capacităţii de recuperare funcţională a fost observată în special la persoanele cu vârsta de peste 70 de ani.
Potrivit cercetătorilor, aceste rezultate subliniază necesitatea unor programe de reabilitare adaptate vârstei înaintate, care să ţină cont de afecţiuni asociate frecvent, precum bolile cardiovasculare, diabetul sau osteoporoza, şi să se concentreze pe menţinerea autonomiei în viaţa de zi cu zi.
Autorii menţionează şi unele limitări ale studiului, printre care faptul că o parte dintre participanţii iniţiali nu au mai fost incluşi în evaluarea de la un an, iar datele privind abandonul sau decesele au fost incomplete, aspect care ar putea influenţa interpretarea rezultatelor.
Cercetarea a fost susţinută de mai multe organizaţii şi instituţii internaţionale, printre care Swiss National Science Foundation, Wings for Life Research Foundation şi programul european Horizon 2020. (sursa stiripesurse.ro)






