Antreprenorii care implementează proiecte prin Programul Tranziţie Justă (PTJ) trag un semnal de alarmă: aplicarea abuzivă a Hotărârii de Guvern nr. 264/2003 ar putea bloca accesul la avansuri şi ar compromite investiţiile promise, după ce, săptămâna trecută au fost anunţaţi printr-un email că se schimbă tot în privinţa mecanismului cererilor de rambursare/plată. După ce că Autoritatea de Management a decis să schimbe regulile în timpul jocului, se mai doreşte şi aplicarea retroactivă a acestora.
HG 264/2003 a fost adoptată acum 20 de ani pentru reglementarea avansurilor acordate instituţiilor publice finanţate de la bugetul de stat. În ciuda acestui fapt, există încercări de a o impune şi în cazul fondurilor europene din PTJ.
Specialiştii atrag atenţia: „Programul Tranziţie Justă are norme speciale, clare şi obligatorii – OUG 133/2021 şi HG 829/2022. Acestea reglementează mecanismele de plată şi avansurile. Aplicarea unei legi generale, care nici măcar nu este parte din cadrul programului, este lipsită de temei şi profund abuzivă”.
De altfel, chiar pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), pe pagina Autorităţii de Management pentru Programul Tranziţie Justă 2021-2027, în legislaţia aplicabilă PTI nu este listată şi Hotărârea de Guvern nr. 264/2003.
Consecinţe dramatice pentru IMM-uri
Dacă această lege ar fi impusă a se respecta în acest program, efectele ar fi devastatoare pentru mediul privat: blocarea avansurilor prevăzute în contractele de finanţare; impunerea de garanţii bancare suplimentare, care nu existau în legislaţie sau ghidurile solicitantului; renunţarea la proiecte de către firmele care nu-şi pot permite costurile suplimentare; rezilierea contractelor de finanţare şi pierderea şanselor la dezvoltare; pierderea locurilor de muncă care ar fi trebuit să fie create prin aceste investiţii.
Un antreprenor implicat în PTJ, sub protecţia anonimatului, ne-a declarat: „Ni se cere acum ceva ce nu era prevăzut în contract. Este ca şi cum ai semna pentru o casă la un preţ şi, după ce ai plătit avansul, vânzătorul îţi spune că mai trebuie să aduci bani în plus. Deja acolo unde s-au contractat utilaje, de exemplu, acum ne vedem nevoiţi să reziliem contractele pentru că legea 264/2003 impune scrisori de garanţie din partea vânzătorului utilajului. Serios? Cine face asta? În plus, ce facem cu facturile deja emise? Noi am plătit TVA-ul aferent acestor facturi? Mulţi nu vom putea suporta aceste condiţii şi riscăm să pierdem tot.”
Principiul securităţii juridice, ignorat
Experţii în drept subliniază că situaţia ridică probleme grave de legalitate. Contractele de finanţare au forţă de lege între părţi, iar modificarea lor prin simple adrese administrative contravine Codului Civil şi jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. „Beneficiarii fondurilor trebuie să se poată baza pe regulile în vigoare la semnarea contractului. Schimbarea acestora ulterior distruge principiul securităţii juridice şi al încrederii legitime”, avertizează juriştii.
Riscul unui eşec la nivel naţional
Dincolo de firme şi comunităţi, România riscă să piardă şi la nivel macroeconomic. Blocarea accesului la avansuri ar reduce dramatic rata de absorbţie a fondurilor europene şi ar compromite obiectivele PTJ – program conceput pentru a aduce investiţii verzi şi locuri de muncă în regiunile dependente de industrii poluante.
Antreprenorii cer claritate şi predictibilitate: respectarea strictă a legislaţiei speciale şi a contractelor semnate, fără ingerinţe şi „inovaţii” birocratice care nu au suport legal.
Cazul de faţă scoate la iveală o problemă gravă: când birocraţia încearcă să rescrie regulile, antreprenorii şi comunităţile locale plătesc preţul. Iar în joc nu sunt doar nişte hârtii, ci investiţii verzi, locuri de muncă şi viitorul economic al unor regiuni întregi.
Demn de menţionat este şi faptul că PTJ oricum înregistrează întârzieri majore, semnalate încă din luna mai 2025 „Comisia Europeană a reiterat necesitatea consolidării AM PTJ, semnalând probleme de funcţionare, deficienţe de management şi o capacitate redusă de reacţie. Printre problemele semnalate se numără întârzierile în lansarea apelurilor, utilizarea unor metodologii de evaluare neaprobate şi întârzieri în contractare. Aceste aspecte au fost confirmate şi prin raportul de audit de sistem desfăşurat recent, în urma căruia Comisia aşteaptă măsuri de remediere. De asemenea, au fost exprimate rezerve cu privire la reacţiile oferite de autoritatea de management în relaţie cu activitatea auditorilor europeni” - susţine MIPE.
Reamintim că Programul Tranziţie Justă are ca obiectiv principal sprijinirea unei diversificări economice durabile din punct de vedere al mediului, prin generarea de locuri de muncă durabile şi sigure. PTJ include şapte priorităţi de investiţii, corespunzătoare celor 6 judeţe ( Hunedoara, Dolj, Galaţi, Prahova, Mureş) incluse în program, la care se adaugă componenta de asistenţă tehnică (114 milioane euro):
- Atenuarea impactului socio-economic al tranziţiei la neutralitatea climatică în judeţul GORJ, cu alocare de 537,2 milioane euro;
- Judeţul HUNEDOARA beneficiază de o alocare de 525,7 milioane euro;
- Judeţul DOLJ – 412 milioane euro;
- Judeţul GALAŢI – 387,5 milioane euro;
- Judeţul PRAHOVA – 277 milioane euro;
- Judeţul MUREŞ – 277 milioane euro.
Printre obiectivele PTJ se numără crearea a peste 11.000 locuri de muncă şi 30.000 beneficiari de reconversie profesională, în cele 6 judeţe.
