Fostul director general al Google, Eric Schmidt, a declarat că multe state ar putea ajunge să folosească modele de inteligenţă artificială dezvoltate în China, nu datorită performanţei lor tehnologice, ci pentru simplul fapt că sunt disponibile gratuit.
Într-un episod al podcastului Moonshots, difuzat marţi, Schmidt a subliniat contrastul tot mai clar dintre strategiile Statelor Unite şi ale Chinei în domeniul AI: „Asistăm la o situaţie paradoxală: cele mai mari modele americane sunt cu sursă închisă, iar cele chineze sunt open-source. Modelele deschise nu costă nimic, în timp ce cele închise sunt comerciale — şi asta va conta enorm la scară globală.”
El avertizează că această diferenţă de accesibilitate ar putea determina numeroase ţări, în special cele din economiile emergente, să adopte tehnologii chinezeşti, chiar dacă acestea ridică riscuri legate de securitate şi confidenţialitate. „Majoritatea guvernelor fără resurse comparabile cu cele ale Occidentului vor alege AI chinezesc nu pentru calitate, ci pentru că este gratuit”, a spus Schmidt, menţionând implicaţiile geopolitice ale acestei tendinţe.
Dezbaterea dintre modelele open-source şi cele proprietare s-a amplificat în ultimele luni. Susţinătorii deschiderii spun că aceasta accelerează progresul şi democratizează accesul la tehnologie, în timp ce apărătorii modelelor cu sursă închisă afirmă că acestea oferă siguranţă sporită şi reduc riscul manipulării.
Popularitatea rapidă a unor modele precum DeepSeek şi Qwen3 (dezvoltat de Alibaba) alimentează temerile de la Washington privind pierderea avantajului competitiv al SUA şi posibilele riscuri legate de transferul de date către entităţi aflate sub influenţa Beijingului.
Eric Schmidt, care a condus Google între 2001 şi 2015, a transformat compania într-un lider global în domeniul căutărilor online şi al publicităţii digitale. În prezent, este investitor în tehnologie şi preşedinte al companiei aerospaţiale Relativity Space, având o avere estimată la circa 50 de miliarde de dolari.
Comentariile sale vin într-un moment în care tot mai multe guverne discută despre necesitatea unei „inteligenţe artificiale suverane” — adică a unor sisteme dezvoltate la nivel naţional. Lideri din industrie, precum Jensen Huang (Nvidia) şi Arthur Mensch (Mistral), avertizează la rândul lor că lipsa unei infrastructuri proprii de AI ar putea transforma unele state în dependente de marile puteri tehnologice.
Mensch a comparat situaţia cu revoluţia electricităţii: „Dacă nu îţi produceai singur energia, o cumpărai de la vecini. Cu AI-ul se întâmplă la fel — dependenţa poate avea consecinţe economice şi strategice uriaşe.”
Pentru Schmidt, concluzia este simplă: în competiţia globală pentru supremaţia în domeniul inteligenţei artificiale, nu doar inovaţia va decide câştigătorii, ci şi accesibilitatea. Iar China, prin strategia sa open-source, ar putea câştiga teren exact acolo unde resursele financiare lipsesc — în ţările care abia păşesc în era AI.
