Un nou raport publicat de NordPass contrazice ideea că „nativii digitali” sunt mai atenţi la securitatea online. Deşi au crescut cu tehnologia, tinerii din generaţia Z folosesc parole chiar mai vulnerabile decât persoanele de 70–80 de ani, devenind astfel ţinte uşoare pentru atacatorii cibernetici.
Datele arată că Zoomerii preferă parole scurte, repetitive şi extrem de uşor de spart. În 2025, parola lor favorită este „12345”, în timp ce Millennials, Gen X şi Boomers optează pentru varianta „123456”. Diferenţa de un singur caracter nu oferă însă nicio protecţie reală în faţa unui atac automatizat.
Analiza NordPass, bazată pe parole provenite din breşe de securitate şi baze de date de pe dark web, arată că toate generaţiile fac aceleaşi greşeli când vine vorba de securitatea parolelor. Totuşi, generaţia Z este cea mai expusă, deoarece combină activitatea online intensă cu parole extrem de slabe. Cele mai întâlnite combinaţii includ celebra serie „123456”, variantele sale ceva mai lungi, precum „1234567” şi „12345678”, dar şi parole precum „password” sau „admin”. Toate acestea pot fi sparte instant de un computer, fără efort. Chiar dacă Zoomerii folosesc uneori termeni din cultura recentă, cum ar fi „skibidi”, majoritatea revin tot la şiruri numerice simple, iar diferenţele reale dintre generaţii sunt minime.
NordPass semnalează şi o problemă gravă în mediul profesional. În companii din SUA, Canada, Germania, Australia şi Marea Britanie, parole precum „admin”, „welcome”, „password” sau „user” rămân printre cele mai folosite, fie din neglijenţa angajaţilor, fie din cauza echipamentelor lăsate cu setările implicite. În ambele situaţii, vulnerabilitatea este uriaşă şi poate duce la acces neautorizat, compromiterea infrastructurii, pierderi financiare şi atacuri în lanţ.
Există totuşi o veste puţin mai bună: utilizarea caracterelor speciale a crescut, 32 dintre cele mai populare 200 de parole conţinând un „@”, faţă de doar şase în anul precedent. Problema este că, în majoritatea cazurilor, acesta este folosit doar pentru a înlocui litera „A”, rezultând parole previzibile precum „P@ssw0rd”, care pot fi uşor intuite.
Studiul NordPass subliniază ceea ce experţii în securitate repetă de ani întregi: parolele slabe rămân un risc major, iar educaţia cibernetică nu reuşeşte să schimbe comportamentele utilizatorilor. Generaţia Z, în ciuda familiarităţii cu tehnologia, nu este automat mai pregătită sau mai responsabilă.
Într-o lume digitală în care atacurile sunt tot mai sofisticate, concluzia este simplă: dacă parola este „123456”, vârsta nu mai contează. Iar dacă acest trend continuă, problema nu va afecta doar indivizii, ci şi companii, instituţii şi infrastructuri critice.
