Cum ia decizii creierul: O zonă puţin cunoscută compară în timp real prezentul cu trecutul imediat

Ceea ce vedem nu este analizat de creier în mod izolat, ci printr-un proces complex care ne influenţează direct deciziile. O echipă de cercetători de la McGovern Institute for Brain Research a identificat un circuit cerebral fascinant care compară în permanenţă informaţia vizuală actuală cu ceea ce am văzut cu doar câteva clipe înainte. Acest „raport” trimis către cortexul frontal îl ajută pe creier să decidă dacă trebuie să îşi menţină o decizie anterioară sau să o schimbe, arată rezultatele unui studiu publicat în revista Science.

Până acum, talamusul – regiunea prin care trec majoritatea informaţiilor senzoriale – a fost studiat mai ales pentru rolul său în atenţie şi filtrare. Oamenii de ştiinţă s-au concentrat însă pe o structură din interiorul acestuia, pulvinarul (şi echivalentul său la rozătoare), descoperind că are un rol mult mai dinamic. „Creierul nu evaluează fiecare eveniment nou de la zero”, explică Yi Ning Leow, cercetător postdoctoral şi autor principal al studiului. Pentru a demonstra acest lucru, cercetătorii au antrenat 24 de şoareci într-un experiment asemănător unui joc video, în care animalele trebuiau să indice direcţia în care se deplasau mai multe puncte pe un ecran pentru a primi apă.

Experimentele au arătat că experienţa imediat anterioară contează enorm: când două teste consecutive semănau, şoarecii tindeau să repete alegerea, în timp ce imaginile foarte diferite îi determinau să-şi schimbe răspunsul. Folosind proteine sensibile la lumină pentru a stimula acest circuit direct în timpul testelor, oamenii de ştiinţă au reuşit să modifice deciziile animalelor, demonstrând implicarea cauzală a căii neuronale. Mai mult, monitorizarea activităţii cerebrale a arătat o diviziune clară a muncii: pulvinarul trimite comparaţia senzorială bazată pe istoricul recent, în timp ce neuronii din cortexul frontal sunt cei care transformă această informaţie în acţiune concretă.

Deşi descoperirea deschide noi perspective importante – inclusiv posibile legături viitoare cu cercetarea autismului şi modul în care creierul foloseşte experienţa anterioară –, autorii subliniază că rezultatele obţinute pe şoareci trebuie interpretate cu prudenţă şi că sunt necesare studii suplimentare pentru a înţelege pe deplin mecanismul. (sursa stiripesurse.ro)