O echipă de cercetători din Statele Unite a anunţat descoperirea unor noi vase limfatice în organism, care conectează creierul la sistemul imunitar, conexiune despre care anterior se credea că nu există, conform unui material publicat de site-ul sciencealert.com.
Pe lângă faptul că va duce la rescrierea manualelor de medicină, această descoperire deschide şi calea spre o nouă înţelegere a modului în care sistemul imunitar poate influenţa creierul şi chiar comportamentul.
"Chiar nu aş fi crezut că mai erau structuri în organism de care să nu ştim", a comentat coordonatorul studiului care a dus la această descoperire, Jonathan Kipnis, de la Universitatea din Virginia. "Am crezut că întregul organism uman este cunoscut foarte bine".
Descoperirea vaselor limfatice din creier a fost anunţată de un material publicat în urmă cu un an în revista Nature, însă a trecut neobservată în afara comunităţii neurologilor. Aceeaşi descoperire a revenit în atenţia presei în urmă cu o săptămână, atunci când echipa coordonată de Kipnis a arătat că sistemul imunitar ar putea să ne controleze comportamentul social prin aceste vase.
Sistemul limfatic este format din vase care transportă limfocite şi alte celule imunitare în organism. Acest sistem funcţionează prin asigurarea legăturii dintre ţesuturi şi fluxul sanguin, contribuind şi la eliminarea celulelor sanguine moarte şi a altor factori toxici.
Oamenii de ştiinţă au fost convinşi timp de decenii că în creier nu există vase limfatice şi, implicit, că acesta nu are o legătură directă cu sistemul imunitar. Bariera hematoencefalică, care are rolul de filtru pentru a împiedica pătrunderea în creier a unor substanţe toxice sau a unor germeni patogeni care se pot afla în sânge, ar fi făcut redundantă prezenţa sistemului limfatic la nivelul celui mai important organ.
Însă anul trecut oamenii de ştiinţă au demonstrat că lucrurile nu stau deloc aşa. De fapt, vasele limfatice existau ascunse în meninge — stratul de ţesut protector care îmbracă creierul. Această descoperire a fost făcută prin studierea sub microscop a meningelui de şoarece nesecvenţiat. Astfel ei au descoperit că în meningele de şoarece există celule imunitare răspândite prin vase limfatice. Apoi echipa a injectat un marker colorat în şoarecii aflaţi sub anestezie pentru a observa modul în care vasele transportă fluidul şi celule ale sistemului imunitar de-a lungul venelor în sinusuri şi prin ganglionii limfatici cervicali — identificând o legătură directă între sistemul imunitar şi creier.
Echipa de cercetători americani a identificat apoi vase similare şi în creierul uman, după operarea unor autopsii, însă mai trebuie să determine modul în care aceste vase sunt organizate în meningele uman şi care este funcţia lor exactă — iar odată ce vor afla şi aceste lucruri se vor deschide noi modalităţi de a trata grave maladii neurologice precum schizofrenia şi demenţa.
"În cazul maladiei Alzheimer se produc nişte acumulări de plăci senile în creier (plăci de beta-amiloid). S-ar putea ca aceste plăci să se acumuleze pentru că nu mai sunt eliminate în mod eficient de vasele limfatice", a mai susţinut Kipnis.
Ultimele experimente desfăşurate de echipa lui Kipnis au demonstrat că prin simpla oprire a unei molecule a sistemului imunitar la şoareci comportamentul social al acestora este puternic influenţat. Un astfel de şoarece refuză interacţiunea cu alţi semeni, lucru care sugerează că ar putea exista o legătură între sistemul imunitar şi boli precum autismul.
"Noi suntem de părere că pentru fiecare neuropatie care are şi o componentă imunitară asociată, aceste vase (limfatice) ar putea juca un rol important", a adăugat Kipnis.
