Robotul „pierdut” în Antarctica care a schimbat cercetarea climatică: un accident transformat într-o descoperire majoră

O misiune ştiinţifică derulată de agenţia australiană CSIRO în Antarctica a luat o turnură complet neaşteptată. Un robot oceanic autonom, trimis iniţial să studieze gheţarul Totten, a fost deviat de curenţi puternici şi purtat într-o zonă extrem de greu accesibilă pentru cercetători. Deşi, la început, incidentul a părut un eşec, acesta s-a dovedit ulterior o oportunitate ştiinţifică rară.

Robotul era echipat cu senzori care măsurau salinitatea şi temperatura apei şi fusese programat să se scufunde şi să revină la suprafaţă la fiecare zece zile pentru a transmite date către sateliţi. Astfel de dispozitive sunt utilizate frecvent pentru monitorizarea oceanelor şi a efectelor schimbărilor climatice asupra gheţarilor.

Scopul iniţial al misiunii era evaluarea gheţarului Totten, considerat un factor major de risc pentru creşterea nivelului global al mărilor. Însă, odată deviat de la traseu, robotul a ajuns sub gheţarul Denman, o regiune aproape imposibil de studiat direct de către oameni de ştiinţă.

Timp de nouă luni, echipa de cercetare a crezut că dispozitivul a fost pierdut definitiv. Când acesta a reapărut, a adus cu el un set de date extrem de valoroase, obţinute dintr-o zonă care nu mai fusese analizată până atunci.

Date unice din adâncurile Antarcticii

În timpul deplasării sale, robotul a ajuns sub gheţarul Denman şi sub platforma de gheaţă Shackleton. Deşi nu a reuşit să iasă la suprafaţă pentru a transmite datele, a continuat să măsoare constant salinitatea şi temperatura apei, de la fundul oceanului până la baza gheţii.

În încercările repetate de a ajunge la suprafaţă, robotul s-a lovit de platforma de gheaţă, reuşind astfel să înregistreze adâncimea acesteia. Cercetătorii au corelat aceste măsurători cu datele satelitare şi au reconstituit traseul parcurs, stabilind cu precizie originea celor 195 de profiluri de date colectate.

Analiza informaţiilor a arătat că platforma de gheaţă Shackleton nu este, pentru moment, ameninţată de ape mai calde. În schimb, sub gheţarul Denman au fost identificate mase de apă caldă care accelerează topirea acestuia. Specialiştii avertizează că prăbuşirea completă a gheţarului Denman ar putea duce la o creştere a nivelului mărilor cu aproximativ 1,5 metri la nivel global.

Un accident care deschide noi direcţii de cercetare

Ceea ce părea iniţial o misiune eşuată s-a transformat într-un succes major. Datele colectate reprezintă primele măsurători oceanografice realizate vreodată sub un raft de gheaţă din Antarctica de Est, oferind informaţii esenţiale despre interacţiunea dintre ocean şi gheţari.

Succesul neaşteptat al robotului a determinat cercetătorii să ia în calcul trimiterea mai multor astfel de dispozitive în regiuni extreme şi greu accesibile. Deşi riscurile sunt considerabile, beneficiile ştiinţifice pot fi decisive pentru înţelegerea proceselor de topire şi pentru estimarea viitoarelor creşteri ale nivelului mării.

Importanţa Antarcticii de Est este majoră, deoarece această regiune conţine mai multă gheaţă decât Antarctica de Vest, iar destabilizarea sa ar avea consecinţe globale severe. În plus, măsurătorile sub platformele de gheaţă ar putea oferi indicii despre posibila ridicare a continentului antarctic şi efectele acestui proces asupra planetei.

Datele obţinute de robotul rătăcit au fost publicate în decembrie 2025 în revista Science Advances şi reprezintă, în prezent, o resursă esenţială pentru cercetările privind schimbările climatice şi viitorul gheţarilor antarctici. (sursa stiripesurse.ro)

Foto: gizmodo.com