Încă o firmă din grupul Liberty din România, controlat de Sanjeev Gupta, şi-a cerut falimentul

Încă o societate din grupul de firme controlate de magnatul Sanjeev Gupta în România a ajuns în faţa instanţei, cerându-şi propriul faliment. Dosarul se află pe rolul Tribunalului Bucureşti. Cazul este cu atât mai relevant cu cât completează dezastrul financiar de la Liberty Galaţi, combinatul siderurgic care a ales procedura de concordat preventiv, prezentată drept o soluţie de salvare şi restructurare.

Firma care a cerut intrarea în faliment este LIBERTY METAL RECYCLING BALKAN S.R.L., societate care, deşi are sediul în Bucureşti, desfăşoară activităţi direct pe platforma siderurgică de la Galaţi, într-o zonă strategică a combinatului.

Faliment cerut de firmă. Termen pe 22 ianuarie

Potrivit datelor oficiale din Portalul Instanţelor, LIBERTY METAL RECYCLING BALKAN – S.R.L. a depus cerere de faliment la Tribunalul Bucureşti, la sfârşitul anului trecut. Primul termen de judecată a fost deja stabilit pentru 22 ianuarie 2026.
Este vorba despre faliment la cerere proprie, o procedură care, în practică, indică faptul că societatea nu mai vede nicio posibilitate reală de redresare a activităţii şi solicită închiderea acesteia sub controlul instanţei.

Firmă din grupul Liberty, cu activitate directă la Galaţi

LIBERTY METAL RECYCLING BALKAN – S.R.L. are ca obiect principal de activitate comerţul cu ridicata al deşeurilor şi resturilor (CAEN 4677), un segment esenţial în lanţul de aprovizionare al industriei siderurgice.
Deşi sediul social este în Bucureşti, firma deţine un punct de lucru pe platforma siderurgică Liberty Galaţi, pe Strada Smîrdan nr. 1. În această locație exploatează un teren de 58.465 mp și o bază de fier vechi situată în zona UOR OLD2 – Departament Oţelărie, în incinta combinatului.
Cu alte cuvinte, nu vorbim despre o firmă marginală, ci despre o entitate integrată în mecanismul industrial al Liberty Galaţi.

Revocarea lui Sanjeev Gupta din funcţia de administrator – un semnal timpuriu

Un element-cheie în acest dosar apare încă din vara anului trecut, când Adunarea Generală a Asociaţilor, întrunită în 16 iunie 2025 a decis revocarea lui Sanjeev Gupta din funcţia de administrator al LIBERTY METAL RECYCLING BALKAN – S.R.L., modificarea actului constitutiv şi numirea a doi noi administratori: Ajay Kumar Aggarwal şi Iain Hunter care, de altfel, sunt administratori în aproape toate firmele din România ale lui Sanjeev Gupta.
Asociaţii societăţii sunt: LMR Holding Pte Ltd (Singapore) şi Liberty Galaţi S.A.

Decizia de ieşire a lui Sanjeev Gupta din conducerea firmei a fost luată cu câteva luni înainte de cererea de faliment, un detaliu care ridică semne de întrebare privind strategia de separare a responsabilităţilor şi riscurilor în interiorul grupului.

Peste 7 milioane de lei datorii la stat. Firmă declarată insolvabilă

Datele oficiale ANAF, actualizate la 30 septembrie 2025, arată că LIBERTY METAL RECYCLING BALKAN – S.R.L. înregistrează restanţe către stat totale de peste 7 milioane de lei, fiind declarată insolvabilă.
Defalcat, situaţia arată astfel:

• Buget de stat: 4,55 milioane lei
• Asigurări sociale: 1,76 milioane lei
• Contribuţii la sănătate: 734.000 lei
  Total datorii: aprox. 7,05 milioane lei, adică 1,4 milioane euro.

În contextul falimentului, şansele ca statul român să recupereze integral aceste sume devin extrem de reduse.

Faliment vs. concordat: două strategii, acelaşi grup

Cazul LIBERTY METAL RECYCLING BALKAN contrastează puternic cu situaţia Liberty Galaţi, combinatul siderurgic care a solicitat concordat preventiv. În ambele cazuri, însă, statul român rămâne principalul creditor, iar experienţele anterioare arată că recuperarea banilor publici în astfel de proceduri este, de cele mai multe ori, parţială sau chiar simbolică.

Un tipar care ridică semne de întrebare

Falimentul acestei firme, coroborat cu datoriile semnificative la bugetul de stat, revocarea lui Sanjeev Gupta din funcţii-cheie şi dificultăţile financiare cunoscute ale Liberty Galaţi conturează imaginea unui tipar periculos, în care anumite entităţi din grup sunt lăsate să cadă, cu pierderi suportate de stat, în timp ce altele încearcă să evite falimentul prin proceduri de protecţie juridică.

În acest context, rămâne întrebarea esenţială: câte dintre datoriile acumulate de firmele din grupul lui Sanjeev Gupta vor mai fi recuperate vreodată de statul român şi cât din nota de plată va fi, din nou, transferată către contribuabili.