Sondaj CURS: AUR pe primul loc în preferinţe; Nicuşor Dan şi George Simion – aproape la egalitate la încredere

Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS a realizat la nivel naţional, în luna ianuarie 2026, un nou sondaj de opinie care arată, dacă duminică ar avea loc alegeri parlamentare, că Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) s-ar clasa pe primul loc, cu 35% din intenţiile de vot. AUR se plasează la o distanţă considerabilă faţă de următoarele partide şi confirmă tendinţa de urcare a formaţiunii în preferinţele românilor.

PSD este cotat cu 23%, iar PNL cu 18%. USR ar obţine 10%, în timp ce UDMR şi SOS România sunt creditate fiecare cu 5%. Partidul Oamenilor Tineri şi alte formaţiuni ar întruni câte 2%. „Distribuţia intenţiilor de vot reflectă o fragmentare politică accentuată şi o capitalizare a nemulţumirii publice de către partidele percepute ca alternative la sistemul actual”, se arată în sondaj.

Aşteptări negative privind situaţia economică şi nivelul de trai

Potrivit sondajului, aşteptările populaţiei pentru anul 2026 sunt predominant negative. 63% dintre respondenţi cred că situaţia lor economică şi nivelul de trai se vor înrăutăţi comparativ cu 2025, în timp ce 29% se aşteaptă la o stagnare. Doar 7% anticipează o îmbunătăţire, iar 1% nu au o opinie clară. Aceste date indică o lipsă aproape totală de optimism economic la nivelul populaţiei.

Încrederea în personalităţi politice: Nicuşor Dan şi George Simion

Din cercetarea sociologică prezentată, încrederea în personalităţile politice rămâne scăzută, fără ca vreun lider să întrunească o susţinere majoritară. Călin Georgescu este evaluat pozitiv de 36% dintre respondenţi, faţă de 60% opinii negative, iar George Simion şi Dan Nicuşor obţin niveluri similare de încredere, de 32%, respectiv 31%, în condiţiile unor rate ridicate de neîncredere, de peste 60%.

Ilie Bolojan şi Sorin Grindeanu se confruntă cu un nivel accentuat de respingere, de peste 70%, în timp ce Diana Şoşoacă înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere, de 80%. În cazul unor figuri precum Dominic Fritz şi Anamaria Gavrilă, se remarcă un nivel semnificativ de necunoaştere publică, ceea ce indică o vizibilitate limitată la nivel naţional. Per ansamblu, datele reflectă o criză de încredere în leadershipul politic.

Metodologie

Cercetarea sociologică a fost realizată pe un eşantion reprezentativ de 1.067 de respondenţi, populaţie adultă rezidentă din România, cu vârsta de 18 ani şi peste. Datele au fost colectate prin metoda CATI, în perioada 14–23 ianuarie 2026, pe un eşantion probabilist, multistadial şi stratificat, având o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%, datele fiind validate pe baza statisticilor INS şi ponderate în funcţie de structura de vârstă a electoratului.