
Institutul Naţional de Statistică anunţă că România a început anul 2026 cu o populaţie după domiciliu de 21,6 milioane de persoane, în scădere cu peste 88.000 faţă de anul precedent. Tendinţa descendentă este dublată de un fenomen şi mai îngrijorător: îmbătrânirea accelerată a populaţiei.
Datele arată o diferenţă semnificativă între populaţia „după domiciliu” şi cea rezidentă (persoanele care trăiesc efectiv în ţară), estimată la aproximativ 2,6 milioane de români plecaţi în străinătate.
Structura demografică confirmă dezechilibre majore. Indicele de îmbătrânire a ajuns la 136,6 vârstnici la 100 de tineri, ceea ce înseamnă că populaţia trecută de 65 de ani depăşeşte tot mai mult generaţiile tinere. Vârsta medie a urcat la 43,2 ani, iar cea mediană la 44,3 ani — valori care plasează România printre cele mai îmbătrânite state din Europa, alături de Italia, Portugalia şi Germania.
Din punct de vedere geografic, populaţia urbană continuă să scadă, ajungând la 11,9 milioane de persoane, în timp ce mediul rural înregistrează o uşoară creştere, până la 9,7 milioane — o evoluţie explicată mai degrabă prin migraţie internă şi reveniri din diaspora decât printr-o revitalizare reală a satelor.
Distribuţia pe vârste indică presiuni viitoare asupra economiei. Cea mai numeroasă categorie este cea a persoanelor între 45 şi 49 de ani (8,6% din populaţie), care se apropie de vârsta pensionării. În contrast, copiii între 0 şi 4 ani reprezintă doar 4% din total, semnalând o natalitate în continuă scădere.
Pe termen mediu, aceste evoluţii vor duce la creşterea raportului de dependenţă — mai mulţi pensionari susţinuţi de un număr tot mai mic de persoane active. În acest context, migraţia rămâne unul dintre puţinele mecanisme care pot tempera declinul demografic.
Tendinţa nu este singulară. Conform estimărilor Organizaţia Naţiunilor Unite, populaţia Europei ar putea scădea cu peste 23 de milioane de locuitori în următoarele trei decenii, iar România se înscrie clar în această dinamică. (sursa hotnews.ro)