BNR: Temperaturile ridicate încetinesc creşterea economică şi afectează productivitatea

Temperaturile ridicate au efecte negative asupra economiei, reducând productivitatea muncii şi a capitalului, afectând producţia agricolă, starea de sănătate a populaţiei şi capitalul uman, inclusiv prin creşterea abandonului şcolar şi scăderea performanţelor educaţionale. Totodată, acestea pot genera instabilitate socială şi migraţie, potrivit Raportului Anual al Băncii Naţionale a României.

Analiza BNR se bazează pe un model econometric care ia în calcul mai multe variabile de control, precum ocuparea forţei de muncă, rata tinerilor care nu sunt angajaţi şi nu urmează o formă de educaţie sau formare, accesul la servicii medicale şi nivelul precipitaţiilor, având ca variabilă principală modificarea temperaturii. Studiul a analizat două eşantioane, unul format din 27 de state europene şi un altul din 11 ţări din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România.

Potrivit calculelor realizate de banca centrală, o creştere cu un grad Celsius a dinamicii temperaturii faţă de anul precedent este asociată cu o reducere a ritmului anual de creştere a PIB pe locuitor de aproximativ 0,4 puncte procentuale. De asemenea, o temperatură medie anuală mai mare cu un grad Celsius este corelată cu o diminuare a dinamicii PIB pe locuitor de aproximativ 0,6 puncte procentuale.

Raportul arată că variaţia numărului de zile cu temperaturi extreme are un impact redus asupra creşterii economice, însă perioadele prelungite de caniculă, care depăşesc o lună pe an, sunt asociate cu o încetinire a ritmului de creştere economică de aproximativ 0,5 puncte procentuale. În regiunile mai puţin dezvoltate, efectul este mult mai pronunţat, fiind estimată o reducere a dinamicii PIB pe locuitor de aproximativ 2,2 puncte procentuale.

Pentru grupul de ţări din Europa Centrală şi de Est aflate într-un proces de convergenţă economică, analiza nu a identificat o relaţie semnificativă între temperatură şi dinamica PIB pe locuitor. Totuşi, creşterea numărului de zile foarte călduroase este asociată cu o reducere de aproximativ 0,05 puncte procentuale a ritmului de creştere economică.

În cazul perioadelor de cel puţin o lună cu temperaturi ridicate, impactul negativ este mai accentuat în regiunile mai puţin dezvoltate, unde dinamica PIB pe locuitor este mai mică cu aproximativ 2,3 puncte procentuale. În schimb, în regiunile în care agricultura are o pondere redusă, efectul estimat este pozitiv, de aproximativ 3 puncte procentuale.

Raportul mai arată că, în România, temperatura medie a crescut cu 1,1 grade Celsius în perioada 2019–2023 comparativ cu intervalul 2000–2004. Potrivit autorilor analizei, cele mai puternice efecte economice negative sunt generate de episoadele prelungite de căldură extremă, în special în regiunile mai puţin dezvoltate, atât la nivel european, cât şi în Europa Centrală şi de Est. (sursa hotnews.ro)