Criza carburanţilor: Guvernul Bolojan limitează marjele, dar evită reducerea directă a preţurilor

În contextul scumpirilor generate de tensiunile din Orientul Mijlociu şi de volatilitatea pieţelor energetice, Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat un set de măsuri pentru piaţa carburanţilor. Spre deosebire de alte state europene, România nu intervine direct asupra preţului la pompă, ci încearcă să regleze mecanismele din spatele acestuia.

Executivul a declarat stare de criză pe piaţa petrolului până la 30 iunie 2026 şi a decis limitarea marjelor comerciale la nivelul mediu din 2025.

Măsurile adoptate includ:

• declararea stării de criză pe piaţa petrolului şi a produselor petroliere, cu posibilitate de prelungire;
• limitarea marjei comerciale pentru benzină şi motorină la nivelul mediu din 2025, în perioada 1 aprilie – 30 iunie;
• condiţionarea exporturilor de obţinerea unei autorizaţii din partea Ministerului Economiei şi a Ministerului Energiei;
• reducerea temporară a conţinutului obligatoriu de biocombustibil, de la 8% la minimum 2%;
• sancţiuni pentru depăşirea marjelor sau exporturi neautorizate.

Europa intervine direct în preţuri

În contrast, majoritatea statelor europene au ales măsuri cu impact imediat asupra preţurilor. Italia şi Irlanda au redus accizele cu până la 25 de eurocenţi pe litru, iar ţări precum Suedia, Portugalia sau Cipru au aplicat reduceri similare.

Alte state au mers şi mai departe, introducând plafonări directe. Croaţia, Ungaria şi Polonia au stabilit preţuri maxime pentru carburanţi, în timp ce Belgia şi Luxemburg folosesc mecanisme automate de control.

În sudul Europei, accentul a fost pus pe sprijin financiar direct. Grecia a alocat 300 de milioane de euro pentru subvenţii, iar Spania a pregătit un pachet de 5 miliarde de euro, care include reduceri de până la 30 de cenţi pe litru.

Totodată, unele ţări au introdus măsuri administrative stricte: Germania obligă companiile să justifice scumpirile, Slovenia a limitat cantitatea de carburant cumpărată zilnic, iar Cehia impune raportări detaliate ale preţurilor şi marjelor.

Au existat şi intervenţii asupra pieţei externe, precum limitarea exporturilor în Bulgaria şi Serbia sau eliberarea rezervelor strategice în state precum Finlanda, Lituania şi Olanda.

România, o strategie fără impact imediat

Comparativ cu aceste abordări, România rămâne într-o poziţie diferită. Guvernul nu a redus accizele, nu a acordat subvenţii şi nu a plafonat preţurile finale. În schimb, a ales să limiteze marjele comerciale şi să controleze exporturile.

Această strategie protejează bugetul de stat, dar efectele asupra preţurilor la pompă sunt indirecte şi, cel mai probabil, întârziate.

Situaţia evidenţiază două modele distincte în Europa: intervenţia directă asupra preţurilor pentru protejarea imediată a consumatorilor şi abordarea conservatoare, în care statul încearcă să corecteze piaţa fără a interveni agresiv. Rămâne de văzut care dintre acestea va da rezultate mai bune pe termen mediu şi lung. (surse stiripesurse.ro)