
Datoria administraţiei publice a României a continuat să crească în noiembrie 2025, ajungând la 1.121 miliarde de lei, faţă de 1.116 miliarde în luna precedentă, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor şi consultate de Digi24.ro.
Ca pondere în economie, datoria guvernamentală a urcat la 60,2% din PIB, depăşind pentru prima dată pragul de alertă de 60% prevăzut în tratatele europene.
Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că presiunea majoră nu este doar creşterea datoriei, ci mai ales costurile tot mai mari ale rambursării, într-un context în care economia încetineşte, iar dobânzile rămân ridicate.
Creştere pe termen scurt, scădere pe termen lung
Datele oficiale arată că structura datoriei s-a modificat:
Cea mai mare parte a datoriei publice este reprezentată de titluri de stat, în valoare de peste 905 miliarde lei, în timp ce împrumuturile directe se ridică la aproximativ 192 miliarde lei.
Din punct de vedere valutar, datoria este împărţită între:
Datoria administraţiei centrale rămâne în creştere
Ministerul Finanţelor arată că datoria administraţiei publice centrale a urcat la 1.097 miliarde lei în noiembrie, în timp ce datoria administraţiilor locale a scăzut uşor, la 24,3 miliarde lei.
Datoria internă a ajuns la 551,6 miliarde lei (29,6% din PIB), iar cea externă s-a situat la 569,8 miliarde lei (30,6% din PIB), menţinând un nivel similar cu luna precedentă.
Adrian Negrescu: „Marea problemă este plata datoriei”
Analistul economic Adrian Negrescu atrage atenţia că adevărata dificultate este rambursarea sumelor împrumutate, nu doar acumularea lor.
„Marea problemă o reprezintă plata datoriei, în condiţiile în care economia încetineşte, iar numai în 2026 avem de plătit 30 de miliarde de euro”, a declarat acesta pentru Digi24.ro.
Negrescu subliniază că România se împrumută în principal pentru cheltuieli curente, nu pentru investiţii care ar putea genera dezvoltare economică.
„Ne împrumutăm foarte mult, din păcate nu pentru investiţii, ci pentru pensii, salarii şi alte cheltuieli sociale, în condiţiile în care dobânzile sunt în continuare foarte mari”, a explicat analistul.
Riscul creşterii la 70% din PIB
În lipsa unor reforme şi a unei orientări clare către investiţii majore, datoria publică ar putea ajunge la 70% din PIB în următorii ani, ceea ce ar ridica semne serioase de întrebare privind capacitatea de plată a statului.
Negrescu avertizează că povara va fi suportată de populaţie prin taxe şi impozite mai ridicate:
„Toată această datorie se plăteşte din taxe şi impozite. Practic, nu ne împrumutăm doar noi, ci şi copiii şi nepoţii noştri.” (sursa digi24.ro)
Reamintim că BNR a publicat luni, 16 februarie 2026, datele privind balanţa de plăţi şi datoria externă a României la finalul anului 2025: https://www.monitoruldegalati.ro/economie/bnr-datoria-externa-a-ajuns-la-227-de-miliarde-de-euro-deficitul-de-cont-curent-a-trecut-de-30-de-miliarde-de-euro-in-2025.html