13 APRILIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
România, cel mai ieftin stat membru UE la alimente şi băuturi nealcoolice, în 2022
România, cel mai ieftin stat membru UE la alimente şi băuturi nealcoolice, în 2022

România şi Bulgaria au înregistrat, în 2022, cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei, în cadrul statelor membre UE, acesta fiind cu 41% mai mic decât media UE, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri.
România este urmată de Polonia, cu 38% sub media UE.
Pe de altă parte, cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a înregistrat în Danemarca (49% peste media UE), urmată de Irlanda (42% peste media UE), Luxemburg (37% peste media UE) şi Finlanda (26% peste media UE).
"Indicii nivelului preţurilor exprimă câte unităţi din aceeaşi monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri şi servicii în ţări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri şi servicii. În anul 2022, pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, iar la cele două extreme, 149 euro în Danemarca şi respectiv 59 euro în România şi Bulgaria", se menţionează în documentul INS.
Statistica citează un comunicat Eurostat potrivit căruia România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa "Alimente şi băuturi nealcoolice" (72%), urmată de Polonia (73%), iar la polul opus se află Danemarca şi Luxemburg, având cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru această grupă de produse (121%).
Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupele "Băuturi alcoolice şi tutun" (66%), "Îmbrăcăminte şi încălţăminte" (80%) şi "Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili" (38%), urmată de Polonia, pentru grupele "Băuturi alcoolice şi tutun" (73%) şi "Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili" (39%).
Danemarca are cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru produsele cuprinse în grupa "Îmbrăcăminte şi încălţăminte" (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă ţară din UE la produsele din grupele "Băuturi alcoolice şi tutun" (216%) şi respectiv "Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili" (195%).
Bulgaria şi România au cel mai scăzut nivel al preţurilor dintre ţările UE pentru grupa "Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei" (71%).
Ungaria rămâne cel mai ieftin stat membru pentru grupa "Transport" (70%), urmată de Polonia pentru grupa "Recreere şi cultură" (62%), iar Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupa servicii de cazare şi restaurante (50%).
Luxemburg are cel mai mare nivel al preţurilor pentru "Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei" (128%) dintre statele membre, iar Danemarca este cea mai scumpă ţară din UE la grupele "Transport" (129%) , "Recreere şi cultură "(143%) precum şi la serviciile de cazare şi restaurante (154%).
România împreună cu Ungaria înregistrează aceeaşi valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza PPC, şi se situează la nivelul de 76% faţă de media Uniunii Europene.
Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2022, a fost înregistrată de Bulgaria, cu 38% sub media UE.
Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depăşind media UE cu 156%.
"Acest lucru se explică parţial prin faptul că un număr mare de cetăţeni străini au o pondere crescută în forţa de muncă totală a ţării şi contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populaţia rezidentă", se mai arată în comunicatul INS.
Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) exprimă numărul de unităţi de valută necesare pentru cumpărarea într-o ţară a aceluiaşi volum de bunuri şi servicii care se poate obţine cu o unitate monetară a ţării bază de comparare (Austria în anii 1993 şi 1996, iar din 1999 media UE). PPC exprimă raportul între preţurile practicate în condiţiile pieţei interne a fiecărei ţări.
Puterea de Cumpărare Standard (PCS) reprezintă moneda de referinţă stabilită la nivelul Uniunii Europene pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare. PCS este o unitate de valută convenţională care exclude influenţa diferenţelor între nivelul preţurilor dintre ţări.
Indicele nivelului preţurilor (INP) reprezintă raportul dintre Paritatea Puterii de Cumpărare (PPC) şi cursul de schimb oficial; exprimă câte unităţi din aceeaşi valută sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri şi servicii în ţări diferite.
Consumul final al gospodăriilor populaţiei însumează toate bunurile şi serviciile utilizate pentru satisfacerea directă a nevoilor individuale ale gospodăriilor populaţiei.
"Acest comunicat de presă prezintă rezultatele privind puterea de cumpărare în România comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene. Datele au fost calculate de Eurostat în luna decembrie 2023, atât pe baza preţurilor de consum colectate de ţările participante pentru un nomenclator comun de mărfuri şi servicii comparabile, selectate ca reprezentative pentru modelele de consum din cele 36 de ţări europene, cât şi pe baza datelor privind elementele de cheltuieli ale PIB şi a altor informaţii de bază transmise conform Regulamentului (CE) nr. 1445/2007", precizează INS, potrivit Agerpres.


Articole înrudite