Pe fondul rivalităţilor economice şi al ambiţiilor tehnologice tot mai evidente, China lansează o contraofensivă majoră: o investiţie de peste 40 de miliarde de dolari destinată dezvoltării unei industrii proprii de semiconductori, cu scopul de a reduce dependenţa de tehnologiile americane şi de a concura direct cu marile puteri occidentale. Mişcarea, coordonată de guvernul de la Beijing, anunţă o schimbare de paradigmă într-un domeniu esenţial pentru economia globală.
Semiconductoarele sunt fundamentul economiei digitale. De la inteligenţă artificială şi maşini autonome, la reţele 5G şi electronice de consum, toate depind de aceste cipuri. Statele Unite au recunoscut devreme importanţa acestui sector strategic şi au impus restricţii dure pentru a limita accesul Chinei la tehnologiile de vârf occidentale.
Beijingul a răspuns cu o strategie ambiţioasă: construirea de la zero a unei industrii independente, capabilă să producă echipamente şi cipuri avansate fără sprijin extern. Gigantul chinez SMIC (Semiconductor Manufacturing International Corporation) este principalul beneficiar al fondurilor, alături de alţi actori locali precum Hua Hong Semiconductor, Naura Technology Group şi Honghu Suzhou Semiconductor Technology.
Un moment-cheie a fost în 2023, când Huawei a lansat telefonul Mate 60 Pro, dotat cu un procesor 5G fabricat integral în China. Deşi cipul nu atinge încă performanţele celor produse de TSMC sau Intel, semnalul transmis a fost clar: China este capabilă să producă singură.
Guvernul chinez a văzut în acest succes un punct de plecare. Noua strategie include nu doar susţinerea producătorilor de cipuri, ci şi dezvoltarea unor echipamente proprii de litografie, o zonă dominată în prezent de compania olandeză ASML – singura din lume care produce maşini EUV (Extreme Ultraviolet Lithography), esenţiale pentru fabricarea cipurilor de 3 nanometri şi mai mici.
În timp ce ASML introduce o nouă generaţie de echipamente High-NA, accesibile doar cu aprobarea guvernelor occidentale, China se află încă în etapa de recuperare tehnologică. Totuşi, dacă va reuşi să dezvolte alternative proprii în următorul deceniu, impactul ar putea fi uriaş, atât economic cât şi geopolitic.
Investiţia uriaşă a Chinei nu este doar despre inovare tehnologică, ci despre autonomie strategică. Într-o lume în care securitatea naţională este tot mai legată de controlul tehnologiei, Beijingul pariază pe o infrastructură proprie, capabilă să sfideze dominaţia americană.
Deşi Statele Unite şi aliaţii lor continuă să avanseze rapid, iniţiativa Chinei arată că dominaţia tehnologică nu mai este garantată. Dacă rezultatele încep să apară, echilibrul global în materie de inovaţie s-ar putea modifica radical.
Pe scurt, nu asistăm doar la o competiţie industrială – ci la un joc de putere global, cu mize uriaşe. Iar ochii lumii sunt aţintiţi asupra Chinei, care pare mai hotărâtă ca oricând să-şi croiască propriul drum în era digitală.
