Documentele publicate de Comisia pentru Supraveghere a Camerei Reprezentanţilor din SUA oferă o privire tulburătoare asupra modului în care Jeffrey Epstein îşi gestiona imaginea publică. Chiar şi după ce fusese condamnat pentru trafic sexual şi înregistrat ca infractor sexual, Epstein petrecea ore întregi discutând despre SEO, articole negative, manipularea Wikipediei şi alte tehnici de „curăţare” a internetului.
Zeci de e-mailuri dezvăluie cum Epstein şi colaboratorii săi încercau să împingă articolele negative cât mai jos în rezultatele Google. În decembrie 2010, el se plângea că „pagina de Google nu e bună”, nemulţumit de menţiunile despre statutul său de infractor sexual. Un apropiat, Al Seckel, îi raporta progresul: majoritatea articolelor negative dispăruseră de pe prima pagină, rămânând doar un material dificil de mutat de pe Huffington Post.
Strategia includea tactici obişnuite în marketingul digital: publicarea constantă de conţinut pozitiv, obţinerea de menţiuni în publicaţii cu autoritate, încărcarea imaginilor pozitive şi manipularea rezultatelor pentru a înlocui interogările toxice cu unele neutre. Consultanţi SEO au estimat că o „curăţare completă” putea costa peste 100.000 de dolari doar în faza iniţială, plus întreţinere lunară.
Documentele arată şi modificări asupra Wikipedia: subtitlurile care îl etichetau drept infractor sexual dispăruseră, fotografia oficială fusese înlocuită, iar categorii şi termeni cheie erau ajustaţi pentru a prezenta o imagine mai favorabilă. Deşi nu există dovezi de hacking tehnic, istoricul editărilor sugerează implicarea conturilor suspecte.
Această manipulare digitală a avut efecte concrete. În 2012, un studiu MIT despre donaţiile lui Epstein nota că Wikipedia oferea o versiune „soft” a trecutului său, prezentând proiectele sale filantropice şi ştiinţifice alături de menţiunile despre condamnare.
Pe lângă SEO, Epstein colabora cu firme de PR specializate în „crisis management” pentru a-şi redesena complet prezenţa digitală şi a contacta jurnalişti favorabili. În e-mailuri se vede însă şi o latură mult mai întunecată: într-o conversaţie din decembrie 2010, discuţia despre optimizarea online se încheie cu fraza criptică: „Trebuie să vorbim despre chestia cu insula cât mai curând”, referire la Little Saint James, locul central al atrocităţilor sale.
Aceste documente arată un adevăr incomod: instrumentele obişnuite de marketing online pot fi folosite pentru a reabilita imaginea unui criminal şi a induce în eroare publicul şi instituţiile. În cazul lui Epstein, dezvăluirile vin prea târziu pentru victime, dar evidenţiază vulnerabilitatea spaţiului digital atunci când resursele financiare se combină cu lipsa scrupulelor.
