22 MAI 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Octombrie 2023, cea mai călduroasă lună octombrie la nivel mondial, al cincilea record lunar consecutiv
Octombrie 2023, cea mai călduroasă lună octombrie la nivel mondial, al cincilea record lunar consecutiv

Octombrie 2023 a fost "cea mai călduroasă lună octombrie înregistrată vreodată în lume", continuând o succesiune de recorduri lunare începută în iunie, a anunţat miercuri observatorul european Copernicus, conform căruia 2023 va depăşi cu "cvasi-certitudine" recordul anual din 2016, transmite AFP.
Aceste noi măsuri, care au drept rezultat secete sinonime cu foametea, incendii devastatoare sau uragane mai intense, alimentează avertismentele oamenilor de ştiinţă, ce vor constitui fundalul celei de-a 28-a conferinţe ONU asupra climei de la Dubai (30 noiembrie-12 decembrie).
"Putem afirma cu cvasi-certitudine că 2023 va fi cel mai călduros an înregistrat", iar "sentimentul nevoii urgente de a lua măsuri climatice ambiţioase în perioada premergătoare COP28 nu a fost niciodată mai puternic", a declarat Samantha Burgess, director şef adjunct în cadrul Departamentului de schimbări climatice (C3S) de la Copernicus, citată într-un comunicat.
Ultima lună, cu o medie de 15,38 grade Celsius pe tot globul, depăşeşte recordul precedent, din octombrie 2019, cu 0,4 grade Celsius, potrivit Copernicus. Anomalia este "excepţională" pentru temperaturile globale.
Octombrie 2023 este cu "1,7 grade Celsius mai caldă decât media din octombrie din perioada 1850-1900", înainte de efectul emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) ale umanităţii", a precizat Copernicus.
Din ianuarie, temperatura medie a fost cea mai ridicată măsurată vreodată în primele zece luni ale anului: cu 1,43 grade Celsius peste clima anilor 1850-1900, conform observatorului european.

- "Stare de asediu" -

Mai mult ca oricând, 2023 se apropie de limita emblematică (+1,5 grade Celsius) prevăzută în Acordul de la Paris, pentru care COP28 trebuie să stabilească prima evaluare oficială şi, în cazul în care este posibil, prima rectificare, notează AFP.
Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a estimat în primăvară că această limită va fi depăşită pentru prima dată într-un interval de 12 luni în cursul următorilor cinci ani.
Cu toate acestea, va fi necesar să se măsoare 1,5 grade Celsius, în medie, pe mai mulţi ani pentru a lua în considerare pragul atins din punct de vedere climatic. Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei, mandataţi de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), estimează că va exista o posibilitate de 50% în acest sens, în anii 2030-2035, având în vedere rata emisiilor de GES, emise în principal prin utilizarea de combustibili fosili.
Clima actuală s-a încălzit cu aproximativ 1,2 grade Celsius comparativ cu anii 1850-1900.
Măsurătorile Copernicus datează din 1940, dar pot fi comparate cu clima mileniilor trecute, stabilită cu ajutorul inelelor din trunchiurile copacilor sau a carotelor de gheaţă de la adâncime. Aceste date sugerează că temperaturile actuale sunt probabil cele mai ridicate din ultimii peste 100.000 de ani.
"Viaţa de pe planeta Pământ este sub asediu", a avertizat la sfârşitul lunii octombrie un grup de oameni de ştiinţă eminenţi, într-un raport alarmant, subliniind "progresul minim" al oamenilor în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2).

- El Nino inferior -

Ca şi în 2016, care deţine actualul record anual de căldură, în 2023 El Nino se va adăuga efectelor schimbărilor climatice conducând la creşterea mercurului în termometre. Acest fenomen ciclic de deasupra Oceanului Pacific culminează, în general, în perioada Crăciunului.
El continuă să se dezvolte "deşi anomaliile rămân inferioare celor atinse în această perioadă a anului" în 1997 şi 2015, când El Nino a fost puternic, potrivit Copernicus.
Pe diferite continente, în octombrie, seceta a afectat regiuni din Statele Unite şi Mexic, în timp ce zone vaste ale planetei au experimentat condiţii mai umede comparativ cu valorile obişnuite, adesea asociate cu furtuni şi cicloane.
Supraîncălzirea oceanelor joacă un rol major în aceste înregistrări.
Temperaturile de la suprafaţa mărilor au doborât recorduri în fiecare lună, începând din aprilie, inclusiv în octombrie, cu o medie de 20,79 grade Celsius.
Această creştere are ca efect o augmentare a intensităţii furtunilor, încărcate cu mai multă apă evaporată. Şi accelerează topirea straturilor de gheaţă plutitoare din Antarctica şi Groenlanda, cruciale pentru reţinerea apei proaspete provenită de la gheţari şi prevenirea creşterii masive a nivelului mărilor.
Banchiza din Antarctica se menţine, pentru a şasea lună consecutiv, la un nivel scăzut record pentru acest sezon, cu 11% sub medie, potrivit C3S.
În Arctica, în nord, octombrie a fost a şaptea cea mai călduroasă lună înregistrată vreodată, cu 12% peste valorile medii, notează Agerpres.


Articole înrudite