Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord cer mai multă autonomie. Se redeschide dezbaterea privind viitorul Regatului Unit

Viitorul constituţional al Regatului Unit intră din nou în centrul dezbaterii politice, după ce liderii Scoţiei, Ţării Galilor şi Irlandei de Nord au început să coordoneze o iniţiativă privind dreptul acestor teritorii de a-şi decide singure viitorul constituţional.

Liderii celor trei naţiuni cu administraţii devoluate s-au reunit la Cardiff pentru a discuta o declaraţie comună prin care îşi afirmă dreptul la autodeterminare şi, acolo unde cadrul constituţional permite, la organizarea unor referendumuri privind independenţa sau statutul lor politic.

Demersul apare într-un moment în care relaţia dintre guvernul de la Westminster şi administraţiile devoluate este din nou supusă unei presiuni politice considerabile. Dezbaterea este alimentată în special de evoluţiile electorale din Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, unde partidele favorabile unei autonomii mai largi sau independenţei au o poziţie importantă.

În Scoţia, Partidul Naţional Scoţian (SNP) continuă să fie o forţă politică majoră, chiar dacă formaţiunea a pierdut şase mandate la Holyrood. În Ţara Galilor, Plaid Cymru a devenit cea mai mare formaţiune din Senedd în urma alegerilor din luna mai, iar Rhun ap Iorwerth a ajuns prim-ministru al Ţării Galilor. În Irlanda de Nord, Sinn Féin conduce executivul, Michelle O’Neill ocupând funcţia de prim-ministru din 2024.

Această configuraţie politică a creat premisele pentru o cooperare mai strânsă între cele trei administraţii. Reprezentanţii lor susţin că populaţia din aceste teritorii trebuie să aibă un cuvânt mai important de spus în stabilirea propriului statut constituţional.

John Swinney, liderul SNP şi prim-ministrul Scoţiei, a descris situaţia drept un semnal că actualul aranjament constituţional este supus unei presiuni tot mai mari. El susţine că independenţa ar reprezenta direcţia către care ar trebui să se îndrepte Scoţia.

În acelaşi timp, reuniunea de la Cardiff nu înseamnă automat că cele trei teritorii vor deveni independente. Ea reprezintă, în primul rând, o coordonare politică în jurul ideii de autodeterminare şi al unei eventuale modificări a relaţiei cu guvernul central.

Problema referendumului pentru independenţa Scoţiei a revenit în discuţie şi după declaraţiile premierului britanic Andy Burnham. Acesta a indicat că un nou referendum ar putea fi autorizat dacă ar exista un sprijin public suficient de clar pentru organizarea scrutinului.

Situaţia Irlandei de Nord este diferită din punct de vedere juridic. Acordul din Vinerea Mare prevede posibilitatea organizării unui referendum privind reunificarea Irlandei atunci când există suficiente indicii că majoritatea populaţiei din Irlanda de Nord ar opta pentru această variantă.

Tema a căpătat o dimensiune internaţională suplimentară după ce Donald Trump a declarat, în timpul unei vizite în Irlanda, că ar saluta reunificarea Irlandei. Declaraţia a adăugat un nou element unei dezbateri care era deja sensibilă din punct de vedere politic.

Un moment important, dar fără un calendar pentru independenţă

Coordonarea dintre Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord reprezintă o evoluţie politică neobişnuită, însă nu stabileşte un calendar pentru obţinerea independenţei. Fiecare dintre cele trei teritorii are propriul sistem politic, propriile particularităţi constituţionale şi reguli diferite privind eventualele referendumuri.

Deocamdată, principala miză este creşterea autonomiei şi obţinerea unui rol mai important în stabilirea viitorului constituţional. Declaraţiile liderilor regionali pun presiune asupra guvernului de la Westminster şi readuc în prim-plan întrebarea privind modul în care ar trebui să funcţioneze Regatul Unit pe termen lung.

Prin urmare, discuţia despre o eventuală destrămare a Regatului Unit rămâne una politică şi constituţională, nu un proces aflat deja în desfăşurare. Evoluţiile din Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord arată însă că problema relaţiei dintre administraţiile devoluate şi Westminster rămâne una dintre temele importante ale politicii britanice.

Sursă documentară: BBC News