Deşi nu este corect, unii oameni arată mai bine şi sunt mai atrăgători decât alţii. Şi de parcă asta nu ar fi de ajuns, oamenii frumoşi duc vieţi mai uşoare - de la asistenta care este mai atentă cu bebeluşul mai frumos, până la adulţii care obţin salarii mai mari doar pentru că arată bine.
Dintr-o perspectivă biologică, a devenit destul de clar în ultimul timp că frumuseţea nu este un fenomen care să se schimbe de-a lungul timpului şi asta pentru că în spatele frumuseţii se ascunde un semnal biologic care îi informează pe cei din jur cât de sănătoşi suntem. Ca dispozitiv de semnalizare, faţa este foarte importantă, iar asta o dovedeşte un studiu internaţional coordonat de biologul evoluţionist Markus Rantala de la Universitatea Turku (Finlanda), care indică faptul că feţele atrăgătoare relevă lucruri diferite la bărbaţi şi la femei.
Un sistem imunitar puternic este atrăgător
Acum un an, Rantala şi colegii săi au constatat că gradul de atracţie al feţelor masculine este asociat cu rezistenţa sistemului imunitar. Atunci, cercetătorii le-au cerut femeilor să noteze cât de atrăgătoare erau chipurile unor bărbaţi surprinse în fotografii. La finalul studiului s-a observat că femeile acordau note mai mari fotografiilor care îi surprindeau pe bărbaţii care aveau un răspuns imunitar puternic împotriva hepatitei B.
Un sistem imunitar puternic poate rezista nivelului ridicat de testosteron
Alte studii au indicat că trăsăturile care sunt percepute ca „masculine” (maxilar puternic, sprâncene groase şi barba) sunt controlate de hormonul sexual, testosteron.
Având în vedere că testosteronul poate şi să inhibe funcţiile imunitare, chipul masculin ar putea sta ca o demonstraţie biologică a unui sistem imunitar superior care este atât de puternic încât poate rezista nivelului ridicat de testosteron. Acest proces este o versiune umană a „the handicap principle”, propus de Amots şi Avishag Zahavi în 1975 care explică fenomene precum coada supradimensionată a păunului. Cu alte cuvinte, există multe indicii care demonstrează că nivelul de atracţie al chipului masculin este legat din punct de vedere evoluţionar de sistemul imunitar.
Dar cum rămâne cu frumuseţea femeilor?
Este tentant să credem că sistemul imunitar joacă un rol şi în rândul frumuseţii femeilor. Tocmai de aceea, Rantala a realizat experimentul ce urmărea asocirea dintre rezistenţa la hepatita B şi frumuseţe în rândul femeilor. Cercetătorii au ales vaccinul împotriva hepatitei B deoarece hepatita B este unul dintre cele mai des întâlnite virusuri. Din moment ce majoritatea finlandezilor sunt vaccinaţi împotriva hepatitei B, studiul a fost realizat la Universitatea Daugavpils, din Letonia, acolo unde vaccinul nu este atât de popular. Un alt motiv a fost acela că în Letonia numărul de studente care folosesc pastile contraceptive este scăzut (aceste pastile pot afecta echilibrul hormonal, lucru care poate avea implicaţii asupra înfăţişării).
Frumuseţea femeilor este determinată de grăsime şi stres
Studiul a fost realizat pe 52 de studente care, la fel ca bărbaţii din studiul anterior, fuseseră fotografiate. Optsprezece studenţi heterosexuali au fost rugaţi să noteze imaginile pe o scară de la -5 la +5, unde -5 însemna că persoana din fotografie este foarte neatrăgătoare şi +5 indica faptul că persoana este foarte atrăgătoare. La finalul studiului nu s-a constatat nicio legătură între sistemul imunitar al femeilor şi nivel de atracţie pe care îl inspirau. „Este foarte surprinzător, dar în schimb am constatat o corelaţie între frumuseţea femeilor şi nivelul grăsimii de la nivelul feţei şi al hormonilor de stres”, a declarat Rantala.
Femeile stresate au primit cele mai mici note
Cercetătorii au constatat că femeile primeau note mai mici atunci când nivelul lor de stres era mai ridicat. „De fapt este destul de logic, deoarece ştim că hormonul de stres inhibă hormonul sexual feminin, iar dacă nivelul de stres este foarte ridicat, femeile pot deveni infertile”, au explicat specialiştii. Altfel spus, frumuseţea facială a unei femei îl poate ajuta pe bărbat să identifice dacă ea este supusă sau nu unui nivel ridicat de stres şi dacă ea are şanse de a deveni infertilă.
O faţă frumoasă nu trebuie să fie nici prea grasă, nici prea slabă
Din punct de vedere al procentului de grăsime nu a existat o corelaţie liniară. Mai curând, s-a observat o curbă nu un punct optim încadrat în ceea ce putem numi greutate normală. Astfel, prea multă sau prea puţină grăsime la nivelul ţesuturilor faciale a fost percepută ca neatrăgătoare.
Această trăsătură reflectă sănătatea în general, spun oamenii de ştiinţă. În plus, greutatea a fost şi ea asociată cu fertilitatea care este scăzută atât în rândul femeilor supraponderale, cât şi la femeile subponderale, comparativ cu cele care au o greutate normală. Aşadar, aceste rezultate indică faptul că bărbaţii îşi aleg partenerele în funcţie de nivelul lor de sănătate şi fertilitate, în timp ce femeile îşi aleg partenerii, pe de-o parte, în baza riscului pe termen scurt ca ei să le infecteze cu boli şi pe de altă parte, în funcţie de capacitatea lor de a produce urmaşi cu sistem imunitar puternic.
Frumuseţea este un concept larg
Oamenii nu percep frumuseţea doar pe baza trăsăturilor faciale menţionate în acest studiu. Şi alţi factori, precum proporţiile corporale, tinereţea, simetria şi mirosul, joacă un rol important. „Însă, unul dintre cei mai importanţi factori este cât de atrăgător este chipul. Studiile noastre au indicat că atunci când femeile încearcă să fie cât mai atrăgătoare, ele ar trebui să încerce să menţină un nivel cât mai scăzut de stres”, a încheiat Rantala.
