18 IULIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Speciile marine migrează spre poli
Speciile marine migrează spre poli
Speciile marine se deplasează în medie cu 72 km pe deceniu spre poli din cauza încălzirii climatice, arată un amplu studiu apărut în Nature Climate Change şi preluat de Le Monde.
Pentru a găsi temperaturile la care sunt adaptate, plantele şi animalele se deplasează spre un mediu mai răcoros, spre poli, altele urcă la înălţimi mai mari, când relieful le permite. Aceste migraţii climatice au fost analizate în numeroase studii asupra faunei şi florei terestre. Însă, în privinţa speciilor marine, cercetările au fost fragmentare, limitate la zone geografice sau la anumite specii, deşi oceanul, care acoperă 71% din suprafaţa planetei, constituie principalul lor ecosistem.
Sinteza publicată în revista menţionată descrie „amprenta globală a schimbărilor climatice asupra vieţii marine”. Timp de trei ani, o echipă internaţională (Australia, Statele Unite, Canada, Germania, Marea Britanie, Danemarca, Spania şi Africa de Sud), finanţată de National Center for Ecological Analysis and Synthesis (NCEAS) din Statele Unite, a analizat 1.735 observaţii extrase din 208 studii despre 857 specii marine, fie că era vorba de distribuţia geografică a speciilor respective, de abundenţa lor, de demografie sau de ciclul lor biologic.
Principala concluzie a fost că, forţate de încălzirea climatică, speciile marine migrează spre poli, lucru care era de aşteptat. Cercetătorii au fost însă surprinşi de rapiditatea acestor „delocalizări” forţate. Deplasarea spre poli are loc „în medie cu 72 km pe deceniu”, arată autorul principal al studiului, Elvira Polocyanska de la Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation (CSIRO), agenţie ştiinţifică naţională australiană.
Este un ritm „cu mult mai rapid decât în cazul speciilor terestre, care migrează spre poli în medie cu 6 km pe deceniu”. Recordul de rapiditate în cursa împotriva încălzirii climatice este deţinut de fitoplancton (470 km pe deceniu), urmat de peştii „osoşi” - toţi peştii cu excepţia rechinilor şi calcanilor, care sunt cartilaginoşi - (277 km pe deceniu) şi de zooplanctonul nevertebrat (142 km pe deceniu). La polul opus se află crustaceele, moluştele şi algele care trăiesc pe fundul mărilor, care şi ele avansează cu câteva zeci de kilometri în cursul unui deceniu.
Rămâne de văzut care va fi impactul acestor schimbări, în spaţiu şi timp, asupra mediului marin. „În cadrul unei comunităţi biologice, nu toate speciile şi toţi indivizii reacţionează la fel. Relaţiile şi interacţiunile lor - simbioză, parazitism, prădător-pradă - riscă să fie date peste cap, iar comunităţile să fie destabilizate. Cu atât mai mult cu cât rapiditatea schimbărilor climatice face dificilă adaptarea speciilor”, arată Philippe Gros din conducerea Institutului francez de cercetări pentru exploatarea mării.
Încălzirea oceanelor, adaugă el, are ca efect şi accentuarea „stratificării” nivelurilor de apă şi reducerea cantităţii de oxigen pentru speciile marine. În unele regiuni oceanice s-ar putea ajunge la scăderea producerii de fitoplancton - aflat la baza lanţului trofic - şi, implicit, a cantităţilor de peşte.
Se adaugă şi un efect colateral al încălzirii: acidifierea oceanelor cu bioxid de carbon de origine antropică, fenomen care afectează calcifierea cochiliilor organismelor marine.
În cele din urmă, încheie autorii studiului, trebuie să ne aşteptăm la „o reconfigurare a ecosistemelor marine şi a exploatării lor”.


Articole înrudite