Pe măsură ce atacurile cibernetice devin tot mai sofisticate şi mai frecvente, lipsa de pregătire digitală a României începe să aibă consecinţe vizibile şi grave. Domenii esenţiale precum avocatura sau consultanţa financiară, unde confidenţialitatea este vitală, se confruntă cu riscuri majore în faţa unei infrastructuri IT depăşite şi a unor practici de securitate insuficiente.
În mod tradiţional, relaţia dintre avocat şi client era protejată de secretul profesional – o garanţie fundamentală a încrederii. Însă, în era digitală, acest principiu s-a mutat în cloud, iar documentele fizice au fost înlocuite cu fişiere digitale, vulnerabile la atacuri. În absenţa unor măsuri elementare precum criptarea datelor, autentificarea multifactor sau backupurile securizate, o breşă de securitate poate transforma confidenţialitatea într-un punct slab.
Un raport recent arată că una din cinci firme de avocatură din SUA a fost victima unui atac cibernetic în ultimul an. Dacă în ţări cu bugete IT considerabile situaţia e deja alarmantă, în România – unde multe birouri de avocatură, contabili sau consultanţi operează cu sisteme nesecurizate şi soluţii gratuite – pericolul este şi mai mare.
Un caz concret a scos la iveală vulnerabilităţi grave: platforma electronică a avocaţilor a expus public datele personale a peste 37.000 de membri, inclusiv CNP-uri şi adrese, vizibile prin motoarele de căutare. Problema tehnică a rămas nerezolvată ani la rând, iar incidentul a demonstrat absenţa unei culturi reale a securităţii cibernetice.
Între timp, firmele din domeniul juridic şi financiar au devenit ţinte predilecte pentru atacuri de tip ransomware sau phishing. Acestea nu doar criptează datele, ci le şi copiază şi ameninţă cu publicarea lor, solicitând sume considerabile ca răscumpărare.
Specialiştii avertizează că protecţia informaţiei nu mai începe în sala de judecată sau într-un birou de contabilitate, ci în măsurile tehnice adoptate. Lipsa autentificării multifactor, absenţa criptării sau a backupurilor offline transformă aceste profesii într-un teren vulnerabil.
În prezent, legea avocaturii din România pune accent pe secretul profesional, dar nu impune obligaţii concrete privind protejarea digitală a datelor. Practic, fiecare profesionist este responsabil pentru propria securitate, ceea ce duce la o fragmentare periculoasă şi la lipsa unui standard minim.
Experţii propun un ghid naţional obligatoriu pentru protecţia cibernetică în profesiile sensibile, introducerea unor standarde tehnice minime (MFA, criptare, backup) şi formare profesională anuală în domeniul securităţii IT. Fără astfel de măsuri, încrederea în domenii care depind de confidenţialitate poate fi erodată iremediabil.
Într-un context global în care atacurile informatice sunt tot mai bine organizate, România nu-şi mai permite să trateze protecţia datelor ca pe o opţiune. Este, aşa cum subliniază şi Juridice.ro, o condiţie esenţială pentru supravieţuirea profesională şi economică.
